O monedă de 25 de bani de pe vremea lui Ceauşescu, scoasă la vânzare pe OLX pentru o sumă impresionantă

O monedă veche de 25 de bani, emisă în 1966, din perioada regimului Ceaușescu, a atras atenția colecționarilor după ce a fost scoasă la vânzare online pentru 3.500 de lei,
Viorel Dobran
01 feb. 2026, 13:09
O monedă de 25 de bani de pe vremea lui Ceauşescu, scoasă la vânzare pe OLX pentru o sumă impresionantă

Leul comunist intră pe piață în 1947, după o denominare uriaşă: leul nou era echivalentul a 20.000 de lei vechi. Reevaluarea este realizată de regimul comunist fără vreo avertizare prealabilă și fără posibilitatea de a schimba mai mult decât o sumă fixă din moneda veche. Scopul era clar: sărăcirea păturii de mijloc și a celei bogate din anii respectivi.

În timpul regimului comunist, s-a renunțat la standardul aurului după ce au fost necesare ajustări drastice pentru a preveni inflația în urma denominărilor. După această decizie, leul și-a pierdut paritatea de schimb cu monedele străine și între 1970 și 1989, rata de schimb a fost stabilită de conducere prin măsuri legislative. Spre exemplu, în România nu se putea găsi valută și nici nu putea fi vândută persoanelor private.

Euro digital, necesar pentru independența UE față de SUA. Când va fi lansată moneda și care sunt beneficiile adoptării acesteia

O monedă veche de 25 de bani, emisă în 1966, din perioada regimului Ceaușescu, a atras atenția colecționarilor după ce a fost scoasă la vânzare online pentru 3.500 de lei, negociabil. Anunțul a apărut pe o platformă de vânzări, iar proprietarul susține că piesa este într-o stare bună de conservare, ceea ce ar justifica prețul cerut.

Moneda prezintă pe avers un soare răsărind și un tractor care ară cu plugul, simbol al industrializării și agriculturii socialiste, iar pe revers se află stema țării, scrie observatornews.ro. 

O monedă românească veche de 25 de bani de pe vremea lui Ceaușescu, scoasă la vânzare pentru o sumă impresionantă

Astfel de detalii grafice sunt apreciate de pasionații de numismatică, mai ales în cazul exemplarelor bine păstrate sau din serii mai rare.

Potrivit specialiștilor, alte monede similare, dar din ani diferiți sau în stare mai slabă, sunt listate la prețuri cuprinse între 1.500 și 2.000 de lei. Valoarea finală depinde de gradul de uzură, raritate și interesul cumpărătorilor.

Moneda prezenta pe avers stema comunistă a României, numele țării, REPUBLICA POPULARA ROMINA și anul emiterii, 1960, iar pe revers era inscripționată valoarea nominală, 25 BANI, deasupra unui tractor UTOS 45 care merge spre stânga, arând un câmp, și a unui mănunchi format din trei spice de grau, dispuse în dreapta tractorului, aliniate rotunjit cu marginea monedei. Aceasta a fost bătută la Monetăria din București în 1960, 1962 și între 1964 – 1966, toate piesele purtând același an, 1960. Tirajul a fost de 87.600.000 de exemplare.

După proclamarea Republicii Socialiste România la 21 august 1965, autoritățile au inițiat actualizarea simbolurilor statului, inclusiv în domeniul monetar. Astfel, la 23 februarie 1967 a fost introdusă în circulație o nouă serie de monede, care includea piesele de 5, 15 și 25 bani, precum și pe cele de 1 și 3 lei, alături de o bancnotă de 5 lei. Monedele păstrau designul și specificațiile tehnice ale emisiunilor anterioare (1960–1963), diferențele constând în actualizarea stemei și a denumirii oficiale a statului, în conformitate cu prevederile noii Constituții din 1965. De asemenea, toate piesele au fost datate 1966, indiferent de anul efectiv al emisiunii. Moneda de 25 bani a fost emisă între 1966 și 1968, posibil și în anii următori. În total, au fost puse în circulație 18.955.000 de bucăți.

Ultima emisiune a unei monede de douăzeci și cinci bani a fost în 1982, în urma Decretului 334 din 17 septembrie 1982, și a reprezentat ultima monedă de circulație emisă în timpul regimului comunist. Aceasta avea același design, diametru și grosime ca moneda din 1966, era realizată din aluminiu și cântărea 1.2 g.

Monedele emise între 1952 și 1982 au avut curs legal până la 31 decembrie 1996.

Cât valorează în 2026 moneda de 100 de lei din anii 90. Suma uriașă cu care se vinde pe internet

Cât valorează în 2026 moneda de 100 de lei din anii 90. Un anunț postat pe internet de un român a stârnit atenția colecționarilor de piese numismatice.

Cu cât se vinde moneda de 100 de lei din anii 90. Valorează o mică avere în 2026

Un român care a găsit prin sertare celebra monedă de 100 de lei emisă în 1992 a decis să profite și să o vândă colecționarilor cu o mică avere. Omul vrea pe ea nu mai puțin de 3.000 de lei.

”Vând monedă 100 lei din anul 1992 în stare foarte bună. Nu prezintă rugină”, scrie bărbatul în anunțul de vânzare postat pe OLX.

Citește și Mai țineți minte carnetele CEC? Astăzi sunt foarte căutate de colecționari. Cu cât se vinde în 2026 documentul banal pe care mulți români îl aveau în casă înainte de Revoluție

Moneda românească ce se vinde cu mii de euro

O altă monedă care stârnește din ce în ce mai mult interesul colecționarilor este cea de 50 de lei emisă în 1992. Aceasta are pe ea chipul lui Alexandru Ioan Cuza.  Cu toate că la momentul emiterii, aceasta avea o valoare modestă, acum este extrem de căutată de colecționari.

Astăzi, o astfel de monedă se vinde cu suma de 3.000 de euro. Prețul nu este negociabil și a devenit un obiect dorit de mulți pasionați ai numismaticii.

Un român a postat un anunț online prin care pune la vânzare moneda, menționând că aceasta nu este recondiționată sau spălată, ceea ce poate crește considerabil valoarea acesteia.

”Vând această monedă autentică, pentru orice doritor/colecționar de bani. Nu este spălată sau recondiționată”, se arată pe site-ul OLX.

Citește și Moneda românească din anul 1992 care valorează acum 50 774 de lei! Ai dat marea lovitură dacă o ai pe acasă

România pare tot mai departe de zona euro: analiștii financiari împing orizontul de aderare de la 11 ani la 13 ani

Astfel, componenta de anticipații a crescut cu 4,4 puncte, până la valoarea de 38,6, participanții anticipând continuarea politicilor de reducere a deficitului bugetar, însă componenta de condiții curente a scăzut cu 10,6 puncte, în condițiile scăderii puternice a consumului în octombrie și noiembrie. “Conform anticipațiilor comunității CFA din România, intrarea României în zona euro s-a îndepărtat. Ce a cauzat această evoluție este în special politica fiscală din ultimii ani. Deficitele bugetare ridicate și persistente cauzează inflație ridicată, rate de dobândă ridicate, precum și datorie publică mare. Aceste dezechilibre macroeconomice ne îndepărtează de posibilitatea de aderare la zona euro într-un orizont de timp cel puțin mediu”, declară Adrian Codirlașu, CFA, Președinte al Asociației CFA România.Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (ianuarie 2027) a crescut comparativ cu valoarea înregistrată în luna precedentă și a atins nivelul de 6,65%, iar 68% dintre participanți anticipează reducerea ratei inflației în următoarele 12 luni comparativ cu valoarea prezentă a acesteia.

În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 96% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,1375 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este de 5,1894 lei pentru un euro.

Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 59% dintre participanți, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni. De asemenea, 64% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate, iar 32% că sunt corect evaluate.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2026 a înregistrat valoarea medie a anticipațiilor de 7% din PIB.

Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2025 se situează la valoarea medie de 0,8%. Pentru anul 2026 economia este anticipată să crească cu 0,9%.

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 61% în următoarele 12 luni.

Aproximativ 91% dintre participanți anticipează menținerea, în următoarele 12 luni, a României în categoria de rating recomandată investițiilor.

În acest exercițiu a fost introdusă și o întrebare referitoare la aderarea României la zona euro. Conform răspunsurilor, orizontul este de peste 13 ani, comparativ cu 11 ani în 2024.

Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România, de peste 14 ani, și reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni, iar participanții sunt membri ai Asociației CFA România și candidații pentru nivelurile II și III ale examenului CFA. Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească) și este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la:

  • Condițiile curente – referitoare la mediul de afaceri și piața muncii;
  • Anticipațiile pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piața muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie și evoluția averii personale la nivel de economie.

Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează și anticipațiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflației, ratele de dobânda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET și condițiile macroeconomice globale.

 

Asociația CFA România este organizația profesioniștilor în investiții din România, deținători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrată de CFA Institute (USA). În prezent, Asociația CFA România are peste 250 de membri.

Asociația CFA România este una dintre cele peste 160 de societăți membre ale CFA Institute, și are misiunea de a promova interesele specialiștilor în investiții și de a menține standarde ridicate de integritate și excelență profesională.