O nouă disciplină de studiu ar putea fi introdusă în facultățile din România. Profesorul de Drept Mircea Duțu: „A devenit inevitabilă și chiar crucială în pregătirea școlară și academică și în cercetarea științifică”

Noua disciplină va revoluționa o mulțime de domenii de activitate, inclusiv mediul academic, este de părere Mircea Duțu.

„Inteligența artificială și aplicațiile sale diverse sunt deja omniprezente în preocupările profesionale și în activitățile zilnice ale fiecăruia dintre noi. (…) Într-adevăr, această inedită tehnologie a devenit inevitabilă și chiar crucială în pregătirea școlară și academică și în cercetarea științifică, indiferent de domeniile de interes. În anumite universități, grupuri de lucru poartă discuții aprinse asupra elaborării și publicării unei carte de bune practici al cărei conținut nu face însă încă obiectul unui consens necesar„, a declarat profesorul Mircea Duțu într-un interviu pentru juridice.ro

Prof Mircea Duțu, despre necesitatea studierii inteligenței artificiale în facultăți: „E vorba de a instrui fiecare student spre a utiliza aceste instrumente ale noilor tehnologii”

Reputatul cadru didactic este de părere că inteligența artificială le va fi utilă experților din aproape orice domeniu, fie că vorbim despre medicină, despre justiție sau despre geologie și geografie.

„Toată lumea e de acord că a venit timpul de a se institui o formare sistematică vizând cunoașterea bazelor funcționării IA, redactării de cereri ori chiar a bunelor practici în materie de supervizare a rezultatelor furnizate de inteligența artificială. Un atare învățământ ar trebui să fie dispersat, într-o concepție unitară și adecvată, de la clasele primare și până la finele cursurilor universitare.

Alte articole

Cum va fi afectată piaţa muncii de progresul vertiginos al inteligenţei artificiale. BNR le dă veşti bune românilor

Allianz concediază 1.500 de angajați. Care este departamentul cel mai afectat

Desigur, potențialul IA e imens în toate domeniile cunoașterii: ameliorarea diagnosticului și descoperirea de noi molecule în medicină, dar și ajutorul oferit instrumentării dosarelor și pronunțării hotărârilor în justiție. Capacitățile de modelizare și de predicție ale IA sunt totodată aliații neprețuiți ai geologilor și geografilor în prevederea și înțelegerea fenomenelor ecoclimatice. Juriștii, istoricii ori filosofii pot trage, astfel, un profit important în lucrările lor.

Referitor la lumea dreptului, aplicațiile în cauză privesc, deopotrivă, formarea de bază și continuă a juristului, precum și pregătirea, specializarea și desfășurarea activităților sale profesionale„, susține profesorul.

Citeste si Topul celor mai bune licee din București, în funcție de media de la admitere. Ai sub 9,60, nu intri!

Mircea Duțu este de părere că AI-ul nu va mai fi doar apanajul informaticienilor și că fiecare student, indiferent de speicalizarea pe care o urmează, ar trebui să fie instruit să poată utiliza acest instrument.

„Asemenea constatări ar trebui să implice o reacție puternică, adecvată și rapidă din partea universităților de pretutindeni. Rolul lor nu s-ar mai cantona în formarea informaticienilor și a specialiștilor în IA. E vorba de acum înainte de a instrui fiecare student spre a utiliza aceste instrumente ale noilor tehnologii în deplină cunoștință de cauză și cu o privire suficient de critică pentru a utiliza aplicațiile lor în mod optim„, a mai spus Duțu.

O nouă disciplină de studiu ar putea fi introdusă în facultățile din România.

Profesorul prognozează că o disciplină „Inteligența artificială” își va face, în curând, loc printre materiile de studiu din facultăți.

„Învățarea legată de IA ar trebui să aibă un caracter obligatoriu și mai ales în cadrul studiilor de master ar putea să poarte asupra folosințelor particulare ale aplicațiilor de ultimă oră ale IA. Așa se face că juristul ajunge să fie format spre utilizarea softurilor de tratare a deciziilor, cu plusurile evidente în desfășurarea actului de justiție.

Citeste si PERLE EVALUARE NAŢIONALĂ 2025: Este dezastru! Avem rima „încrucită”, text „belgian”, măsură „de șapte cuvinte și o cratimă”

(…) Ca atare, problema a devenit o urgență în privința căreia hotărârile sunt de interes public și privesc integrarea în studiile superioare a acestui soclu comun de cunoaștere a IA, precum și blocuri specifice fiecărei filiere. Desigur, în această privință una din măsurile prioritare o constituie formarea cadrelor didactice pertinente, care e foarte inegală, în sensul de a putea transmite cunoștințele și prin IA a ameliora nivelul calitativ al demersului educativ-instituțional, precum și cercetarea efectivă. Se impune apoi să se determine conținutul respectivului soclu comun, prevăzându-se repartiția echilibrată între diferitele arii de studiu și punând accentul pe aspectele de etică și sociale. Metodele de colaborare om-mașină vor trebui să irige acest învățământ. În fine, această evoluție majoră va fi însoțită de o schimbare a metodelor de învățare și de evaluare„, a mai declarat Duțu.