O nouă STRATEGIE de dezvoltare a Bucureştiului: aeroport nou în sud, tunel sub Parlament şi metrou la Voluntari

STRATEGIE DE DEZVOLTARE BUCUREŞTI. O parte din proiectele cuprinse în noua strategie de dezvoltare a României, respectiv a Bucureştiului, au mai fost aduse în atenţia opiniei publice şi în urmă cu mai mulţi ani, însă până acum nu s-a concretizat niciunul dintre acestea. 

Conform actualei strategiei de dezvoltare teritorială, ce ar urma să fie aprobată de Guvern luna viitoare, noile proiecte de dezvoltare ale Bucureştiului şi, implicit, a localităţilor limitrofe, ar urma să fie implementate în următorii 20 de ani, respectiv până în anul 2035.  

STRATEGIE DE DEZVOLTARE BUCUREŞTI. Ţinând cont de faptul că Bucureştiul este oraşul care generează cel mai amre3 procent din PIB-ul naţional, strategia de dezvoltare teritorială gravitează în jurul dezvoltării Capitalei şi a localităţilor din jur. 

„Avântul economic din ultimii ani a atras după sine un important bazin de capital uman, forţa sa de polarizare depăşind cu mult graniţele administrative, generând o serie de transformări în zona sa de influenţă urbană. Printre transformările notabile se numără: dezvoltarea localităţilor înconjurătoare și crearea de noi zone urbane cu funcţie dominantă de locuire, localizarea unor importante firme comerciale cu o importantă forţă de muncă, precum și intensificarea fluxurilor comerciale şi umane în întreaga zonă funcţională urbană”, se menţionează în Strategia de Dezvoltare Teritorială. 

Alte articole

Salariile angajaților primăriilor din București costă 10 milioane de euro lunar. Primăria Sectorului 3 are de patru ori mai mulți angajați decât Primăria Sectorului 6

Cum arată viața unui cuplu care a renunțat la Capitală pentru o casă într-un sat din Transilvania: „Am trecut de la 20 de metri pătrați la o curte de 2.000 de metri pătrați”

Documentul integral privind Strategia de Dezvoltare Teritorială poate fi consultat aici. 

STRATEGIE DE DEZVOLTARE BUCUREŞTI. Conform documentului, pe lista celor mai mari investiţii care ar urma să schimbe Bucureştiul până în anul 2035 se află atât construcţia unui nou aeroport în sudul Capitalei, precum şi extinderea liniei de metrou spre localităţile Voluntari şi Bragadiru, dar şi spre Otopeni, la care se adaugă construcţia unui tunel subteran sub Palatul Parlamentului dar şi mai multe parcări subterane în Centru. De asemenea, ministerul a luat în calcul şi finalizarea centurii Capitalei şi închiderea inelului median de circulaţie în zona de nord. 

Mai jos, regăsiţi toate obiectivele de investiţii propuse de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) pentru dezvoltarea Capitalei. 

1. Construcția Autostrăzii de Centură a Municipiului București (tronsoanele Centură Nord și Centură Sud);
2. Finalizarea tronsonului A3 București (Șos. Petricani) – Centura București;
3. Extinderea transportului public în comun în județul Ilfov, prin înființarea de linii preorășenești operate cu autovehicule ecologice;
4. Extinderea rețelei de transport cu metroul (Piața Unirii – Bragadiru, Eroii Revoluției – Gara Progresul, Piața Universității – Pantelimon, Piața Unirii – Voluntari, Piața Victoriei – Aeroport „Henri Coandă” Otopeni, Gara de Nord – Eroii Revoluției, Gara Basarab-Dristor, Piața Universității – Drumul Taberei);
5. Implementarea unui sistem inteligent de management al traficului;
6. Construcția de parcări subterane (Sala Palatului, Tonitza, Domnița Bălașa, Piața Constituției, Pod Izvor, Grădina Icoanei, Uranus-Piața Rahovei);
7. Închiderea inelului median de circulație la zona Nord – Autostrada Urbană Lacul Morii – Șoseaua Colentina;
8. Construția de facilități de tip „park and ride” (Pantelimon, Băneasa);
9. Construcția unui tunel subteran sub Palatul Parlamentului (conexiune Bd. Vasile Pârvan – Calea Rahovei);
10. Amenajarea de piste de biciclete și înființarea de centre de închiriere a bicicletelor;
11. Achiziționarea de mijloace de transport în comun ecologice (tramvaie, troleibuze, autobuze ecologice, vagoane de metrou);
12. Construcția Canalului Dunăre-București și a porturilor Glina și 1 Decembrie;
13. Regenerarea urbană a Cheiului Dâmboviței;
14. Regenerarea spațiilor urbane de pe Bulevardul Unirii;
15. Reabilitarea și valorificarea turistică a centrului istoric al Municipiului București, inclusiv amenajarea de spații culturale și pentru industrii creative;
16. Construcția triunghiului feroviar Gara de Nord – Gara Obor – Gara de Sud, cu reconfigurarea și modernizarea Gării de Nord și construcția de tuneluri subterane între cele 3 stații;
17. Reabilitarea centurii feroviare a Municipiului București;
18. Construcția unui nou Aeroport Internațional în zona de sud a Municipiului București;
19. Înființarea și operaționalizarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană București”;
20. Înființarea de parcuri științifice și tehnologice: Măgurele, Otopeni, Popești-Leordeni, Chiajna, Berceni, Băneasa, Văcărești;
21. Înființarea de parcuri industriale și logistice: Otopeni, Adunații-Copăceni, 1 Decembrie, Budești;
22. Amenajarea de zone de agrement: Snagov, Comana, Scroviștea, Mihăilești;
23. Reabilitarea siturilor contaminate și reconversia lor funcțională: Glina, Canal Argeș, Pantelimon;
24. Plantarea unei centuri verzi a Municipiului București (Lunca Argeș, Dâmbovița).