O nouă victorie pentru Austria. Ce se schimbă în Schengen și ce se va întâmpla cu România

Austria a obținut o nouă victorie importantă în spațiul Schengen. Consiliul UE a adoptat vineri, 24 mai, o reformă a spațiului de liberă circulație.

Citește și România intră în Schengen cu spațiul aerian și maritim. Reguli noi de călătorie în străinătate pentru români din 31 martie

Reforma este menită să clarifice cadrul prevăzut pentru reintroducerea controalelor la frontierele interne şi să armonizeze restricţiile în caz de urgență sanitară.

Astfel, Consiliul UE a adoptat o reformă a Schengen.

Alte articole

Austria caută mii de lucrători în HoReCa. Se oferă salarii de până la 3.000 de euro, cazare gratuită și beneficii suplimentare

Ce a pățit un român care a fost prins circulând cu 221 km/h pe o autostradă din Austria. Polițiștii nu au avut milă

Austria a susținut puternic ideea că spațiul Schengen nu trebuie extins. De amintit faptul că anunțul a venit în contextul în care Austria a susținut puternic ideea că spațiul Schengen nu trebuie extins, până când nu se vor rezolva actualele probleme.

Viena nu este mulțumită de numărul mare de imigranți care îi trec granițele.

Așa că, România trebuie să mai aștepte până la integrarea completă în Schengen.

Reforma convenită de Consiliul UE, asupra căreia negociatorii au ajuns la un acord în februarie, urmăreşte și să controleze mişcările migratorii în interiorul spațiului Schengen.

Mai mult decât atât, un alt obiectiv este să răspundă situațiilor de instrumentalizare a migranților de către statele terțe.

Astfel, un stat membru al Uniunii Europene va putea „să transfere cetăţeni din state terţe reţinuţi în zonele de graniţă şi aflaţi ilegal pe teritoriul său către statul membru de unde au sosit direct”.

„Arestarea va trebui să se desfăşoare într-un cadru de cooperare bilaterală”, a transmis Consiliului UE într-un comunicat.

De asemenea, Austria face campanie în Uniunea Europeană pentru o nouă politică privind migraţia.

Conform acesteia, procedurile de azil trebuie să aibă loc în ţări africane dacă este necesar, a spus cancelarul austriac Karl Nehammer.

Deci, pentru a combate tentativele unor state terțe de a orchestra sosirea migranţilor în blocul comunitar, cum au fost acuzate Rusia şi Belarusul că procedează în scop de destabilizare, noile reguli vor permite statelor UE să limiteze numărul punctelor de trecere la frontiere, conform AFP.

Noile reguli vor permite și impunerea de măsuri obligatorii la nivel european pentru a restrânge accesul în blocul comunitar pentru cetăţenii din state terţe în cazuri de urgenţă sanitară de mare amploare.

Astfel, vor putea fi impuse inclusiv teste şi măsuri de carantină.

Pentru cei mai puțin informați, Bruxellesul nu a putut emite decât recomandări la adresa statelor membre pentru a încerca să armonizeze restricţiile impuse călătorilor la intrarea în UE, în timpul pandemiei.

Mai multe țări din Schengen au reintrodus controale de identitate la frontiere

Sursa menționată anterior transmite faptul că în interiorul spaţiului Schengen pot circula peste 400 de milioane de persoane fără a fi supuse controalelor la graniţe.

Spațiul cuprinde 27 de ţări, dintre care 23 membre ale UE, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.

Spațiul cuprinde şi două ţări admise doar cu frontierele aeriene şi navale, adică România şi Bulgaria.

Totuși, mai multe state membre au reintrodus controale de identitate la frontiere, în prezent în vigoare în opt dintre ele.

Măsurile au fost implementate din 2015, invocând presiunea migratorie şi/sau ameninţarea teroristă.

Aceste controale sunt autorizate de Codul Schengen ca măsură excepţională, în caz de ameninţare gravă pentru ordinea publică ori pentru securitatea internă a unui stat.

Te-ar putea interesa și Sondaj INSCOP – 60% dintre români cred că România a îndeplinit toate condițiile pentru a fi primită în Schengen, dar alte țări îi blochează accesul

Reforma adoptată recent prevede că în caz de ameninţare gravă pentru securitatea sa, un stat poate autoriza controale la frontierele sale pentru o durată maximă de doi ani, cu posibilitatea prelungirii încă un an.