O româncă din Germania e cu nervii la pământ din cauza vecinei nemțoaice. ”Am mai rugat-o să nu mai strige, că îmi sperie copiii”

Oriunde în lume, buna înțelegere cu vecinii nu este o regulă respectată de toți. O demonstrează și cazul unei românce stabilite în Germania care este terorizată de vecina ei, nemțoaică, notează stiridiaspora.ro.

Românca își descrie vecina, într-un clip postat pe rețelele de socializare, ca fiind ” parcă ruptă din cărțile cu stereotipuri despre Germania”.

Evident, femeia nu vrea nicidecum să generalizeze, însă relația cu vecina a devenit, de ceva vreme, un veritabil test al răbdării pentru familia ei.

”Cea mai mare problemă a noastră de când am venit în Germania nu este nici limba, nici actele și nimic altceva decât vecina noastră de jos. Vă spun sincer”, spune femeia, exasperată de comportamentul vecinei.

Alte articole

Regula orei 12 în benzinării este un FAKE NEWS. Ce spune angajatul unui peco din Germania: „Nu a existat nicio ieftinire reală”

Preţul motorinei a ajuns la un nivel record în Germania. Cancelaria lui Friedrich Merz acuză companiile petroliere

Românca povestește că nemțoaica și-a făcut un obicei în a veni la ușa lor, în special la 10 seara. Le bate agresiv în ușă cu o cheie și, după ce intră, strigă la români că e deranjată de gălăgie. Deși, susține românca, ea și familia nu fac niciun zgomot ce ar putea deranja.

Iar gălăgia nu este singura acuzație adusă românilor.

”Nu vă mint când vă spun că la ora 21 și 59 de minute ea stă la ușa mea și se uită la ceas să îmi bată la ușă și să îmi spună să nu facem gălăgie, cu toate că eu nu fac. În mod normal, la ora 21, copiii mei deja dorm și, ca să nu o deranjăm pe dânsa, mergem în vârful degetelor începând cu ora 21. De fiecare dată când vine noaptea la noi, ea nu folosește soneria, ea bate cu cheile foarte agresiv în ușa noastră, intră și începe a striga. Într-o zi, a intrat la noi în casă în toiul zilei pentru că cineva i-a aruncat în balcon un bostan și s-a spart, dar nu am fost eu, pentru ca abia intram și eu în casă atunci. În plus, nu am niciun interes să îi arunc bostani la balcon”, a povestit românca.

Citește și Cum se spală pernele la mașina de spălat ca să nu se strice. Trucul folosit de profesioniștii de la spălătorii

De curând, confruntarea cu vecina s-a lăsat cu venirea Poliției. Nici oamenii legii însă nu au putut să găsească o soluție la această problemă.

”Vine și cireașa de pe tort. Aseară a chemat poliția. De obicei, eu îi deschid ușa la ora 10 și vorbesc cu dânsa destul de calm, dar ieri a avut ghinionul să dea peste soțul meu, care a strigat înapoi la dânsa, iar ea s-a supărat și a chemat Poliția. Poliția a venit la noi și au râs, a văzut că noi dormim și nu este niciun zgomot în apartamentul nostru, dar în același timp au zis că este datoria lor să se asigure că toată lumea poate dormi bine”, a spus românca.

Vecina și-a continuat asaltul asupra românilor, cu atitudinea unui organ de control care dictează ce să faci în propria casă.

”Într-o seară pe la 8 stăteam cu copiii și cu soțul la balcon și beam un ceai, liniștiți, discutam între noi atât. Iar ea a deschis geamul ei și a strigat la noi că ce facem la ora asta pe balcon”, a mai povestit românca.

Pentru a încerca să stingă conflictul, femeia a recurs și la varianta unei scrisori de pace.

”I-am scris o scrisoare de patru pagini, în care foarte politicos și amabil, dar insistent am rugat-o să nu mai vină să facă așa ceva. Am rugat-o frumos să își ceară scuze pentru comportamentul său inadecvat. Am rugat-o să folosească sonerie când vine la mine și să nu mai bată cu cheile în ușă, pentru că avem sonerie și suntem oameni civilizați. Și am mai rugat-o, în nenumărate rânduri, să nu mai strige, că îmi sperie copiii”, spune ea.

Povestea româncei din Germania și a vecinei sale nu s-a încheiat însă. Rămâne de văzut dacă nemțoaica se va tempera în urma scrisorii pacifiste sau, dimpotrivă, va continua să-i terorizeze pe români. Cert este că internauții, după ce au aflat povestea, au empatizat, invariabil, cu victimele.

Citește și Declarații incredibile făcute de Helmut Duckadam cu un an înainte de moarte. Este înfiorător ce a povestit!