O româncă este coordonatoarea studiului comandat de Comisia Europeană despre efectele pandemiei

O româncă este coordonatoarea studiului comandat de Comisia Europeană despre efectele pandemiei. Oana Geambaşu este cea care coordonează studiul, care va analiza datele provenite din cinci ţări.

O româncă este coordonatoarea studiului comandat de Comisia Europeană despre efectele pandemiei

Studiul coordonat de româncă a început în decembrie 2020 şi va dura trei ani. 600.000 de oameni vor lua parte la cercetare.

„Noi analizăm datele provenite din 5 țări – Franța, Italia, Germania, Olanda și Luxemburg – și ne uităm la aproximativ 500.000-600.000 de oameni. Ceea ce ne dorim să facem este să formăm dezvoltarea unui răspuns cât mai eficient și coordonat al țărilor membre prin înțelegerea mecanismului acestui virus. Primul raport pe care îl vom avea va fi în lunile următoare și vom arăta exact ce s-a întâmplat până acum, ce s-a studiat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Aceste studii sunt făcute deja de aceste țări și noi încercăm să le integăm și să găsim o modalitate prin care să răspundem coordonat și informat.

Citeşte şi Care este culoarea reală a coronavirusului? Un cercetător în istoria vizuală ne dă răspunsul. „Este foarte important să avem o imagine mentală a duşmanului” VIDEO

Noi încercăm să vedem seroprevalența – răspândirea virusului – în populațiile țărilor și factorii de risc pentru infecție, de la adoptarea măsurilor de prevenție până la impactul dat de zonele geografice, ne interesează inclusiv în ce măsură poluarea afectează dezvoltarea bolii, ca și factorii socio-demografici și istoricul medical al persoanelor. Apoi, vrem să înțelegem factorii de risc prin analizarea informațiilor genetice – de exemplu, de ce unii oameni se îmbolnăvesc dar nu dezvoltă simptome sau au simptome ușoare, și de ce alții au simptome foarte grave.

Apoi, ne interesează să vedem impactul lockdown-ului și altor măsuri de prevenție atât asupra bunăstării populației. Avem date din Olanda, știm că oamenii au menționat că evaluează calitatea vieții lor ca fiind la cel mai scăzut punct de la începutul pandemiei. Apoi, știm că depresia, anxietatea sau sentimentul de înstrăinare sunt la cel mai înalt nivel și astfel încercăm să vedem efectele, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung asupra sănătății populației, să știm exact care sunt implicațiile asupra zonei socioeconomice și a relațiilor sociale. Știm că mulți oameni nu merg la medic pentru că le este frică sau evită orice tratament medical până în ultimul moment și acestea vor fi efecte și pe termen scurt, dar și pe termen lung asupra populațiilor.

Citeşte şi Coronavirusul atacă şi ochii. Ultimele studii arată legături clare cu boli care duc la pierderea vederii

Pe noi ne interesează să vedem cum funcționează acest virus pentru a putea contracara aceste efecte și să revenim la o viață cât mai aproape de normal”, a explicat Oana Geambașu la Digi24.

Cercetătorii mai analizează durta imunităţii după infectarea cu coronavirus și cea obținută după vaccinare, pentru toate tipurile de vaccinuri existente acum pe piață. Datele obținute vor ajunge la Comisia Europeană, pe baza cărora oficialii europeni vor lua decizii și vor informa statele membre pentru a adopta măsuri.