O scriitoare compară Turcia de astăzi cu Germania nazistă

Scriitoarea turcă Asli Erdogan spune că Turcia de azi seamănă cu Germania nazistă. Romanciera în vârstă de 51 de ani, care nu are niciun grad de rudenie cu şeful Statului turc, a explicat pentru AFP că „modalitatea prin care avansează lucrurile în Turcia seamănă cu Germania nazistă”.

„Cred că este un regim fascist. Nu este încă Germania anilor 1940, ci cea a anilor 1930”, a spus laureata din 2018 a premiului „Simone de Beauvoir” pentru libertatea femeilor, referindu-se la perioada în care naziştii şi-au cnsolidat puterea reprimându-şi opozanţii acuzaţi de complot.

Asli Erdogan nu are deloc încredere în justiţie, ea fiind urmărită pentru „propagandă teroristă” în special din cauza activităţii de la ziarul kurd Özgür Gündem, închis după ce a fost acuzat de legături cu Partidul muncitorilor din Kurdistan (PKK), o organizaţie numită „teroristă” de Ankara şi în Occident.

„Un element crucial este absenţa sistemului judiciar”, mai spune autoarea, care descrie ţara cu închisori suprapopulate şi săli de audienţă conduse de judecători de 20 de ani, neexperimentaţi însă fideli puterii şi care i-au înlocuit pe bătrâni prin represiunea care a survenit puciului din iulie 2016 împotriva preşedintelui Erdogan.

Alte articole

Românca acuzată de DIICOT de propagarea de propagandă teroristă, condamnată la cinci ani de închisoare

Profund marcată de cele 136 de zile de detenţie, ea face parte dintre cele zeci de mii de persoane vizate de puterea din Turcia.  Aceste arestări îi vizează pe presupuşii partizani ai predicatorului Fethullah Gülen, acuzaţi de a fi organizat puciul, dar şi media de opoziţie şi persoanele bănuite de simpatii ale cauzei kurde.

Ankara respinde acuzaţiile de încălcare masivă a drepturilor şi afirmă că răspunde la o ameninţare la adresa Statului. „Erdogan este aproape omnipotent”, notează romanciera, „el decide preţul medicamentelor, viitorul baletului clasic, membrii familiei sale se ocupă de economie… Opera, pe care el o detestă, este în prezent sub directa lui conducere”. „Este ceea ce are în comun cu fascismul, fiind pe alocuri amuzant de patetic”, a mai spus ea.

Scriitoarea avertizează Occidentul să nu se lase păcălit şi să creadă că lucrurile se vor aranja, acum că preşedintele şi-a consolidat puterea prin alegerile generale din iunie. „Este stare de urgenţă permanent”, acuză ea, atunci când o nouă lege controversată privind „antiterorismul” ar trebui aprobată pentru a relua măsurile de stare de urgenţă care tocmai au fost ridicate după doi ani.

De atunci, fosta fiziciană a Centrului european de cercetări nucleare de la Geneva, nu speră să fie achitată în preocesul ei, ale cărui audienţe au fost programate în octombrie, apoi în martie. „Ei nu joacă la intimidare”, declară ea, amintind de numeroşii jurnalişti condamnaţi anul acesta, unii pe viaţă. Chiar dacă exilul ei în Germania îi conferă o anumită siguranţă, Asli Erdogan spune că aşteptarea unui verdict este „aproape insuportabilă”. „Una dintre cele mai mari torturi la care poate fi supusă o fiinţă este de a nu-i hotărî destinul”.

Eliberată din închisoare la sfârşitul anului 2016, Asli Erdogan a putut să îşi recupereze paşaportul în septembrie 2017, după care a plecat în exil imediat, ca mulţi alţi artişti şi intelectuali. De atunci, ea locuieşte la Frankfurt, beneficiind de un apartament şi o alocaţie în cadrul proiectului internaţional „Cities of Refuge”. Acest program vizează să acorde scriitorilor persecutaţi un loc sigur unde să trăiască şi să muncească. Ea are ca scop apărarea celor care se află încă în Turcia.

Asli Erdogan a publicat peste 200 de articole pe plan naţional şi internaţional, iar lucrările sale, romane, colecţii de poeme, povestiri, eseuri de călătorie şi articole politice, au fost traduse în multe limbi. Volumul „Acum nici tăcerea nu-ţi mai aparţine” a fost editat în România la Polirom.