Jeanne Shaheen a reprezentat delegația bipartizană a Congresului SUA la masa rotundă de luni seara cu jurnaliștii români organizată de Ambasada SUA la București. Din delegația prezentă în Capitala României au mai făcut parte senatorul republican Thom Tillis și senatorul democrat Chris Murphy.
Senatoarea a dat asigurări că SUA rămâne în continuare un stat prieten României, în pofida raportului Comisiei juridice din Camera Reprezentanților a SUA, care indică România ca exemplu negativ din cauza anulării alegerilor sale.
„România ar trebui cu siguranță să considere în continuare SUA ca pe un prieten, deoarece SUA consideră România ca pe un prieten și un aliat foarte important. […] Permiteți-mi să abordez raportul Comisiei juridice, care este un document ideologic partizan, căruia nimeni nu îi acordă atenție în sistemul de apărare din Statele Unite sau în public. Credem că este eronat, nefondat în fapte. Nu-i acordăm nicio atenție. Așadar, poporul român ar trebui să-l ignore pentru că nu duce nicăieri. Pot garanta asta”, a declarat democrata Jeanne Shaheen.
La începutul lunii februarie, Comisia juridică din Camera Reprezentanților a SUA, condusă de republicanul Jim Jordan, un apropiat al președintelui SUA, Donald Trump, a publicat un raport de 160 de pagini în care acuză Comisia Europeană că a interferat în alegerile prezidențiale din România, din 2024, și că cenzurează dreptul fundamental la libera exprimare.
„După cum știți, avem un Congres cu două camere și două partide reprezentate. Partidul majoritar din Cameră a decis să adopte o abordare foarte partizană față de tot felul de probleme, iar aceasta este una dintre ele”, a declarat senatoarea democrată Jeanne Shaheen.
Reamintim că, potrivit raportului elaborat de Comisia juridică a Camerei Reprezentanților din SUA, Comisia Europeană interferează ”în mod regulat’‘ în alegerile naționale ale statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România, a scris Comisia juridică a Camerei Reprezentanților a Statelor Unite într-un raport publicat la începutul lunii pe site-ul său.
Conform raportului, de la intrarea în vigoare a Legii privind serviciile digitale (DSA) în 2023, Comisia Europeană a exercitat presiuni asupra platformelor pentru a cenzura conținutul înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Țările de Jos, Franța, Republica Moldova, România și Irlanda, precum și înaintea alegerilor europene din iunie 2024.
Documente care nu sunt publice prezentate Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților demonstrează că aceste presiuni au fost exercitate în mod regulat pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste din statele membre ale UE, se arată în raport.
Potrivit acestuia, cele ”mai agresive” măsuri de cenzură au fost adoptate în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024, când Curtea Constituțională a anulat rezultatele primului tur, câștigat de candidatul populist independent, puțin cunoscut, Călin Georgescu. Decizia a fost luată după ce serviciile de informații românești au susținut că Rusia l-ar fi sprijinit în secret pe Georgescu printr-o campanie coordonată pe TikTok.