Un material audio-video de patru minute, intitular „Planul A”, dezvoltat de cercetători afiliați Programului pentru Știință și Securitate Globală (SGS) al Universității Princeton, a stârnit un mare interes, în contextul războiului din Ucraina. Deși nu este clar dacă președintele rus Vladimir Putin va merge până într-acolo încât să folosească arme nucleare, escaladarea conflictului a condus la discuții despre potențiala izbucnire a războiului nuclear.

Cea mai gravă criză de la sfârșitul Războiului Rece

Alte Articole

Vica Blochina a trăit rușinea maximă! Ce poreclă i-au pus ...

Imagini emoționante după cutremurul din Turcia! O fetiță ...

Mesajul emoționant al lui Volodimir Zelenski de ziua soției ...

„Din câte ne putem da seama, aceasta este cea mai gravă criză cu o potențială dimensiune nucleară care implică Rusia și SUA/NATO de la sfârșitul Războiului Rece, deși riscul de război nuclear este încă considerat scăzut”, a spus Alex Glaser, unul dintre creatorii Planului A, pentru Newsweek.

„O astfel de criză duce adesea la o comunicare greșită între părțile opuse, exacerbată de faptul că există foarte puține linii active de comunicare între Rusia și SUA/NATO”, a mai spus Glaser, care este profesor asociat la Princeton.

Simularea, publicată în 2017, a devenit din nou populară

Simularea Planului A a fost pregătită inițial pentru o expoziție la Galeria Bernstein, din Princeton, în 2017, iar ulterior a fost pusă la dispoziția publicului ca videoclip YouTube. Scopul său este de a evidenția consecințele „potențial catastrofale” ale unui război nuclear între Rusia și NATO.

După interesul inițial pentru videoclip, vizionările nu au mai crescut mult până la sfârșitul lunii februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina și Putin a făcut aluzie la posibila utilizare a armelor nucleare. De atunci, simularea a avut peste un milion de vizualizări.

Planul A arată cum un schimb nuclear localizat ar putea escalada rapid într-o catastrofă globală. Scenariul se bazează pe dovezile disponibile. „Echipa noastră a folosit evaluări independente ale poziției actuale a forțelor americane și ruse, planuri de război nuclear și ținte pentru arme nucleare”, a spus Glaser, continuând: „Simularea se bazează și pe date despre armele nucleare desfășurate, puterea armelor și posibilele ținte ale focoaselor individuale, precum și programele de atac. Desigur, nu am avut acces la date clasificate și am speculat adesea despre ținte”.

Decesele și victimele imediate care ar avea loc în fiecare etapă a conflictului sunt determinate cu ajutorul datelor din NUKEMAP, un instrument online dezvoltat de Alex Wellerstein la Stevens Institute of Technology.

„Se estimează că în câteva ore vor fi 90 de milioane de morţi și răniți”

„Se estimează că în primele ore ale conflictului ar urma să fie peste 90 de milioane de morți și răniți. Între efecte pe termen lung întrevedem inclusiv o posibilă iarnă nucleară globală”, a mai spus Glaser.

Simularea începe în contextul unui conflict convențional – Rusia trage un foc de avertizare dintr-o bază din apropierea orașului Kaliningrad, în încercarea de a opri avansul SUA/NATO. NATO ripostează apoi cu un singur atac aerian tactic, nuclear.

Schimbul nuclear în Europa este în creștere rapidă. Rusia trimite 300 de focoase cu avioane și rachete cu rază scurtă de acțiune care vizează bazele NATO și avansează trupele.

Citeşte şi Mitul apocalipsei nucleare, spulberat de specialişti. Un război cu toate armele nucleare nu va distruge nici jumătate din viaţa de pe Pământ. Ce se întâmplă dacă vor exista scurgeri de radiații la Zaporojie?

Distrugerea Europei

Cu cea mai mare parte a Europei distruse, NATO lansează aproximativ 600 de rachete americane sol-sol și altele lansate de submarine asupra forțelor nucleare rusești. Înainte ca sistemele sale de arme să fie distruse, Rusia trage rachete din silozuri, vehicule rutiere și submarine.

În faza finală a conflictului, Rusia și NATO vizează 30 dintre cele mai populate orașe și centre economice ale celeilalte părți – folosind 5-10 focoase nucleare pe fiecare țintă, în funcție de numărul populației – în încercarea de a preveni potențialul de recuperare.

Potrivit lui Glaser, un război termonuclear global de această amploare ar putea fi cu siguranță considerat „cel mai rău scenariu”, deși titlul videoclipului face aluzie la faptul că succesiunea evenimentelor descrise este pur și simplu parte a unui scenariu standard. „Odată ce se recurge la arme nucleare, va fi foarte dificil să previi o escaladare într-un război nuclear total„, mai apreciază Glaser. Consecințele unui război nuclear asupra vieții de pe Pământ ar fi de neimaginat, a subliniatel. „Pe lângă moartea imediată, suferința a milioane de oameni și colapsul economic și social, în anii de după război, un fenomen de iarnă nucleară ar exacerba dezastrul”, a mai spus Glaser, arătând spre un studiu care arată că peste cinci miliarde de oameni ar putea muri din cauza unui conflict nuclear dintre Statele Unite ale Americii și Rusia. „Nu aș vrea să speculez cât de mult va dura ca omenirea să îşi revină”, a mai spus Glaser pentru Newsweek.