O sută de arestări într-o „lovitură majoră” împotriva crimei organizate din Europa

O sută de persoane au fost arestate marţi în mai multe ţări din Europa în cadrul unei operaţiuni care a vizat să contracareze folosirea de către crima organizată din Europa de est a actelor de identitate false, a anunţat miercuri Europol, transmite AFP. Una din arestări a avut loc în România.

10 sept. 2014, 14:59
O sută de arestări într-o „lovitură majoră” împotriva crimei organizate din Europa

‘Într-o importantă operaţiune internaţională de poliţie susţinută de Europol, 950 de reprezentanţi ai forţelor de ordine au percheziţionat 138 de proprietăţi şi au arestat 100 de persoane’, se arată într-un comunicat al Oficiului european de poliţie, cu sediul la Haga.

Operaţiunea a fost realizată de autorităţile germane cu susţinerea Europol şi s-a soldat cu arestarea a 49 de persoane în Spania, 28 în Franţa, 10 în Suedia, 6 în Grecia, 4 în Germania şi a câte unei persoane în Austria, Portugalia şi România. Au fost confiscate în total 57 de documente de identitate contrafăcute, dar şi arme de foc, bani lichizi, un autovehicul furat, ţigări contrafăcute, bijuterii, droguri şi ceasuri. Actele contrafăcute se vindeau cu sume între 250 şi 1500 de euro.

Europol subliniază că sute de infractori din întreaga Europă reuşesc, cu ajutorul actelor de identitate false, să-şi ‘legalizeze şederea în Uniunea Europeană, să beneficieze de ajutoare sociale şi să comită alte încălcări ale legii, de la furturi şi spargeri până la extorcări şi infracţiuni violente’.

Au fost identificaţi, fără a fi însă arestaţi, doi suspecţi principali, bănuiţi de producerea acestor acte contrafăcute. Pe numele acestora au fost emise mandate de arestare europene.

‘Cei doi suspecţi ar fi responsabili de producerea masivă de paşapoarte, cărţi de identitate şi permise de conducere contrafăcute, în principal ceheşti, româneşti şi bulgare’, a precizat Europol, adăugând că ‘aceste documente au fost folosite de sute de infractori din Europa’.

Cei doi trimiteau documentele false prin poştă sau curieri, după plata unor sume între 250 şi 1500 de euro, prin virament bancar. Până în aprilie 2015, aceştia ar fi trimis cel puţin 300 astfel de pachete în Europa.

Operaţiunea, prezentată drept o ‘lovitură majoră dată crimei organizate mobile’, a permis de asemenea identificarea autorilor a circa 30 de spargeri din Spania şi Germania.