În ultimele luni, în spațiul public au fost publicate diverse studii controversate privind sutele de mii de români care preferă să se dezbrace pentru bani pe internet, date referitoare la nivelul de sărăcie și la analfabetismul funcțional.

Totuși, România nu înseamnă doar controverse, nuditate, criminalitate și imoralitate. Țara noastră are o mulțime de tineri de mare perspectivă, olimpici la matematică și fizică, antreprenori de succes, care au pornit de la zero, tinere talente ale sportului.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Rezultate Loto 28 aprilie 2024. Numere Loto 6/49 şi Joker UPDATE: ...

Clipe de panică în Cluj-Napoca, după ce o stradă principală ...

Printre românii care fac cinste țării se numără Dana Brânzei, câștigătoarea unui Advanced Grant de la Fondul Italian pentru Știință. Ea a fost distinsă cu acest premiu pentru proiectul „Replication-associated cohesion and recombination”, în domeniul ERC Life Sciences, informează „Consiglio Nazionale delle Ricerche”.

Dana Brânzei este conducătoarea departamentului de cercetare al Institutului de Genetică Moleculară „Luigi Luca Cavalli-Sforza” (CNR-IGM) din Pavia (Lombardia), scrie Rotalianul.

Procedura de evaluare a fost încheiată pe 31 iulie, cu publicarea listei de proiecte câștigătoare: dintre cele 1912 de proiecte înscrise, doar 47 au fost aprobate, ceea ce înseamnă un procent de succes de 2,5%.

Românca de excepție, multipremiată de comunitățile științifice ale lumii

Dintre acestea, 25 de Advanced Grants, fiecare cu valoare de până la un milion și jumătate de euro, au fost acordate cercetătorilor consacrați, iar 22 de Starting Grants, de până la un milion de euro fiecare, au fost acordate cercetătorilor începători, care și-au obținut doctoratul în ultimii 10 ani.

Dana Brânzei, originară din România, și-a obținut diploma și doctoratul în Japonia, după care s-a mutat în Italia.

Activitatea sa de cercetare se concentrează pe: înțelegerea originilor instabilității cromosomice în celulele eucariote ca urmare a stresului replicativ, dar și pe înțelegerea modului în care replicarea genomului este cuplată cu organizarea spațială și compactarea ADN-ului în nucleul celulei.

Cercetătoarea din România este autoarea a 91 de articole publicate în prestigioase reviste internaționale. În ultimii trei ani, a publicat trei articole în revista Nature Communications, un articol în Science, un articol în PNAS și două articole în Genes and Development, mai precizează sursa citată.