Doi detectori despărțiți de mii de kilometri au captat același semnal, care corespunde celei mai puternice surse de unde gravitaționale ce a fost observată vreodată. După cum a prezis Albert Einstein în urmă cu mai bine de un secol, cele mai violente fenomene din cosmos produc aceste fluctuații în spațiu-timp – materialul din care este format universul – care se deplasează cu viteza luminii în toate direcțiile, de parcă ar fi valurile create de o piatră aruncată într-un iaz. Odată ajunse pe Terra după ce au parcurs vaste distanțe cosmologice, aceste unde sunt atât de slabe încât Einstein era sceptic în ceea ce privește posibilitatea ca ele să fie captate.

Semnalul a fost captat în 21 mai 2019 și abia a durat o zecime de secundă. După mai bine de un an de studiu, modelul pe care această vibrație specifică l-a produs în fasciculele de lumină laser ale detectoarelor LIGO, în SUA, și Virgo, în Italia, a permis reconstituirea producerii fenomenului.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Accident teribil pe Autostrada București-Pitești! Un bărbat ...

Ziua Planetei Pământ 2024. Paşi mici în progresul privind ...

Citeşte şi Obiect misterios descoperit în spaţiu. Astronomii spun că are de peste două ori masa soarelui

Unda provine din fuziunea a două găuri negre și ar fi cea mai mare dintre cele captate până la această oră, potrivit explicațiilor oferite de cei aproape 2.000 de oameni de știință din 19 țări care lucrează cu datele ambelor detectoare. Șocul s-a produs acum circa 7.000 de milioane de ani – înainte de formarea sistemului solar și a Terrei – când o gaură neagră cu o masă de 85 de ori mai mare decât cea pe care o are Soarele nostru s-a izbit de o alta, echivalentă cu 66 de stele solare.

Interesant este că, având la dispoziție legile relativității generale, dar și ceea ce se cunoaște din fizică despre stele, acest fenomen este imposibil de explicat – fie teoria evoluției stelare trebuie modificată, fie găurile negre implicate au o origine necunoscută.

În orice caz, este vorba despre cea mai importantă descoperire din domeniu de la momentul 2016, când erau detectate în premieră unde gravitaționale generate de contopirea a două găuri negre.

Prezise de Albert Einstein în 1915 în teoria relativităţii generale şi observate în mod direct un secol mai târziu, undele gravitaţionale sunt infime deformaţii ale spaţiului-timp, asemănătoare oscilaţiilor apei la suprafaţa unui iaz. Ele se nasc sub efectul unor fenomene cosmice violente, precum coliziunea a două găuri negre, care emit o cantitate de energie fenomenală.

Unda gravitaţională a lui GW190521 a avut nevoie de 7 miliarde de ani pentru a ajunge pe Pământ: este cea mai îndepărtată gaură neagră şi, deci cea mai veche, vreodată descoperită. Semnalul a fost înregistrat pe 21 mai 2019 de instrumentele Ligo şi Vigo, care au înregistrat „cea mai mare captură pe tabloul lor” de la primele descoperiri în 2015 şi 2017, potrivit Centrului Naţional de Cercetări Ştiinţifice (CNRS), la ale căror studii au contribuit mai mulţi cercetători.

Descoperirea GW190521 pune noi întrebări, confirmând că „există o mare parte a universului care rămâne invizibilă pentru noi”, a comentat astrofizicianul Karan jani pentru Ligo.