Oamenii de ştiinţă au inventat un plasture care reface inima după infarct

Reprezentanţii British Heart Foundation (BHF) spun că aceşti plasturi – care sunt obţinuţi prin cultură în laborator şi contribuie la repararea inimilor deteriorate – ar putea în viitor să ofere pacienţilor un tratament la îndemână, potrivit Agrepres.

Plasturii cu ţesut cardiac au mărimi de 3 centimetri x 2 centimetri şi conţin până la 50 de milioane de celule stem umane, care sunt programate să se transforme în celule musculare cardiace funcţionale.

Experţii spun că unul sau mai mulţi plasturi de acest tip ar putea fi implantaţi pe inimile pacienţilor care au suferit infarcte, pentru a preveni o recidivă sau chiar pentru a inversa tendinţa de degradare a acestui organ vital.

În timpul unui infarct, inima este lipsită de nutrimente vitale şi oxigen, iar acea penurie ucide o parte dintre celulele care alcătuiesc muşchiul cardiac.

Alte articole

Familia lui Ciprian Pian susține că tânărul a fost omorât în închisoare. Un medicament i-ar fi provocat infarctul: „S-a început o anchetă”

Motivul pentru care Cornel Palade a făcut infarct la 39 de ani: „Am stat două luni în spital”

Acest proces slăbeşte inima şi duce în cele din urmă la insuficienţă cardiacă, o afecţiune de care suferă aproximativ 920.000 de persoane în Marea Britanie.

Odată aplicat peste inimă, noul tip de plasture are misiunea de a furniza suport fizic muşchiului vătămat al inimii şi de a ajuta acest organ să pompeze sânge într-o manieră mai eficientă.

De asemenea, substanţe chimice sunt eliberate de noul plasture pentru a stimula celulele cardiace să se repare şi să se regenereze.

Testele de laborator au arătat că plasturii încep „să bată” ca o inimă, în mod spontan, la trei zile după implantare şi încep să imite ţesutul cardiac matur în decurs de o lună.

În cadrul testelor pe animale, plasturii au dus la o îmbunătăţire a funcţiei cardiace după producerea unui infarct, iar vase sangvine cardiace au putut să crească prin structura şi textura acestor plasturi.

Testele clinice pe oameni vor fi demarate în următorii doi ani, întrucât creatorii acestor plasturi vor să se asigure că ei vor funcţiona la fel de bine şi pe pacienţi umani.

Obiectivul principal este acela de a se obţine un stoc de plasturi prefabricaţi care să fie compatibili cu toţi pacienţii, pentru ca unei persoane care suferă un infarct să poată să îi fie implantat foarte repede un astfel de plasture.

„Într-o bună zi, sperăm ca aceşti plasturi cardiaci să fie adăugaţi pe lista de tratamente pe care medicii pot să le prescrie pacienţilor în mod obişnuit după un infarct”, a declarat Richard Jabbour, medic la Centrul de Medicină Regenerativă administrat de BHF la Londra.

Studiile realizate în domeniul plasturilor cardiaci sunt prezentate la conferinţa organizată în această perioadă de British Cardiovascular Society în oraşul Manchester.