TRADIŢII DE SF. ION. Obiceiul Udatul Ionilor, păstrat în satul Tălmăcel din Sibiu

După slujba religioasă, spre râul din sat pornește un alai format din feciori călări ce poartă steaguri tricolore, îmbrăcați tradițional, un car alegoric tras de boi împodobiți cu țesături și mărgele și mai în urmă măgărușii cu moșul și baba din paie. Ajunși la râu, „junii” îi udă rând pe rând pe toți ce poartă numele de „Ion” sau „Ioana” doar pe cizme, într-un ritual de purificare.

„Udatul Ionilor este obiceiul cu care Tălmăcelul și locuitorii lui se identifică. Vechimea acestui obicei nu poate fi stabilită cu exactitate. Sunt oameni care povestesc că obiceiul ar fi strâns legat de Marea Unire de la 1918, alții spun că ar fi legat de construirea bisericii din sat, în secolul al XVIII-lea. După ce s-a construit biserica din sat, s-au adus și clopotele de la Viena, iar garda cu călărași s-a dus să le aducă. Se pare că au intrat în sat de Sf. Ioan, și de atunci a rămas tradiția, spune Ilie Rotaru. Primarul Constantin Barbu știe o altă legendă: locuitori ai satului care au fost plecați la Marea Unire de la Alba Iulia s-au întors acasă de Sf. Ioan și din bucuria unirii s-a născut acest obicei”, se arată într-un comunicat remis joi, AGERPRES, de către CJCPCTCJ Sibiu.

După ce toți cei care poartă numele Sfântului Ion și-au primit botezul, feciorii, fetele, localnicii și turiștii se îndreaptă spre punctul central al satului: piațeta din fața bisericii. Aici, în Ulița Mare, are loc tradiționalul joc, după ordinea binecunoscută: sârba, învârtita, hațegana, jiana și hora.

Folcloric, Udatul Ionilor machează încheierea ciclului sărbătorilor de iarnă, deschis pe 6 decembrie, de Sfântul Nicolae, prin constituirea cetei de feciori și continuat prin colindatul întregului sat de Crăciun.

Alte articole