OCDE: Aproape un sfert dintre tinerii români între 18 și 24 de ani nici nu muncesc, nici nu studiază

23% dintre românii cu vârste între 18 și 24 de ani nu aveau în 2025 un loc de muncă și nu urmau nicio formă de educație sau pregătire profesională, potrivit raportului „Education at a Glance 2026” al OCDE. Procentul este cu 9 puncte procentuale peste media înregistrată în statele OCDE.

Tinerii aflați în această situație sunt incluși în categoria NEET, acronim folosit pentru persoanele care nu sunt încadrate în muncă și nu participă la educație sau formare profesională.

OCDE atrage atenția că perioadele îndelungate de inactivitate la începutul vieții profesionale pot influența negativ parcursul socio-economic ulterior.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Tinerii adulți care nu sunt încadrați în muncă și nu urmează nicio formă de educație sau formare profesională reprezintă o preocupare majoră în materie de politici publice, întrucât perioadele prelungite de inactivitate la o vârstă fragedă pot avea efecte negative de durată asupra parcursului socio-economic ulterior.

Alte articole

INS: 6,8% dintre români sunt șomeri. Aproape 30% dintre tineri nu au un loc de muncă

Țoiu spune că România este foarte aproape de aderarea la OCDE. ”Suntem țara care a avansat cel mai rapid și cel mai eficient în negocieri”

Citește și : S-a lăsat de facultate pentru că nu a prins loc în cămin și nu-și permite chiria din oraș! ”Nu pot să îmi pun cortul în fața universității”

În România, 23% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani făceau parte din categoria NEET în 2025. Prin comparație, ponderea medie a tinerilor NEET în țările OCDE a fost de 14%”, se arată în raportul publicat marți.

Datele OCDE arată și diferențe importante în ceea ce privește nivelul de educație al populației adulte. În 2025, 43% dintre persoanele cu vârste între 25 și 64 de ani din statele OCDE aveau o calificare universitară, în timp ce 39% absolviseră liceul sau o formă de învățământ postliceal.

În România, proporția adulților cu studii universitare este de doar 19%, adică mai puțin de jumătate din media OCDE. În schimb, 56% dintre românii din aceeași categorie de vârstă au absolvit învățământul liceal sau postliceal, față de 39% la nivelul Organizației.

Raportul indică și o diminuare a ponderii calificărilor profesionale de nivel liceal în rândul generațiilor mai tinere. În 2025, 59% dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani aveau o astfel de calificare, în timp ce procentul scădea la 45% în rândul celor cu vârste între 25 și 34 de ani.

În același timp, situația tinerilor români cu studii superioare pe piața muncii s-a îmbunătățit în ultimul deceniu. Rata șomajului în rândul acestora a scăzut de la 6% în 2015 la 3% în 2025. În statele OCDE pentru care există date comparabile, media a coborât de la 7% la 5%.

Nivelul de educație se reflectă și în veniturile obținute, iar în România angajații cu normă întreagă care au cel mult un liceu teoretic câștigă, în medie, cu 11% mai puțin decât media națională. Pentru absolvenții de învățământ liceal vocațional, diferența este de 8%, în timp ce persoanele care nu au terminat liceul au venituri cu 18% sub media națională.

La nivelul OCDE, decalajele sunt mai mari: minus 13% pentru absolvenții de liceu teoretic, minus 17% pentru cei cu pregătire vocațională și minus 31% pentru persoanele cu un nivel de educație inferior celui liceal.

Citește și : Dronă detectată în apropierea graniței cu Ucraina. Locuitorii din Tulcea au primit Ro-Alert în miez de noapte

Studiile superioare oferă, de asemenea, un acces mai mare la locurile de muncă ce permit desfășurarea activității de acasă. În România, 10% dintre angajații cu studii superioare lucrează de acasă, fie ocazional, fie în mod obișnuit. În cazul persoanelor cu studii liceale sau postliceale, proporția este de doar 2%.

Și aici România se află sub media OCDE. La nivelul Organizației, 42% dintre angajații cu studii superioare lucrează cel puțin ocazional de acasă, în timp ce proporția este de 18% pentru cei cu studii liceale sau postliceale.