Oficial BNR dezvăluie de ce creşte ROBOR: Dividendele speciale plătite de firmele de stat, unul dintre factori

„Evoluţia ascendentă a ratelor dobânzilor pieţei monetare interbancare, dar mai ales amplitudinea acesteia au fost determinate de o serie de factori de natură conjuncturală care au acţionat în sensul reducerii excedentului de lichiditate din sistemul bancar şi, ulterior, instaurării unui deficit de lichiditate”, a arătat Dragoş Popescu, pe blogul OpiniiBNR.ro al Băncii Naţionale a României (BNR).

Potrivit specialistului, primul factor este „absorbţia de lichiditate asociată operaţiunilor destinate plăţilor de taxe şi impozite superioare celor anticipate la bugetul de stat în condiţiile creşterii gradului de colectare”. Al doilea factor: „Sumele plătite în avans la bugetul de stat cu titlul de dividende de către unele companii cu capital public care au condus la o reducere suplimentară a lichidităţii din sistemul bancar”. Iar al treilea factor, suplimentar, este „întărirea condiţiilor lichidităţii a fost determinată de operaţiunile nerezidenţilor asociate deciziilor de investiţii”.

Citeşte şi: Indicele ROBOR la 3 luni a ajuns la cel mai mare nivel din ultimii trei ani

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Amplificarea absorbţiilor de lichiditate generate de factorul autonom asociat contului general al Trezoreriei Statului (exogen controlului BNR) „a coincis cu debutul unei noi perioade de aplicare a RMO, ceea ce a sporit ulterior cererea de lichiditate a instituţiilor de credit în vederea creşterii disponibilităţilor existente în contul deţinut la BNR”.

Alte articole

”Porunca” unui expert pentru guvernul Niculescu, după avertismentul dur transmis de BNR: ”Trebuie să stea de urgență de vorbă cu mediul de afaceri”

Isărescu, anunț despre trecerea României la euro. ”Când va fi cazul și vom îndeplini condițiile”

Dragoş Ppopescu mai arată că reducerea lichidităţii din sistemul bancar a imprimat anumite caracteristici activităţii pieţei monetare interbancare:
– creşterea volumelor tranzacţionate pe fondul cererii de lichiditate asociate, aşa cum am precizat, decontării finale a tranzacţiilor din economie – plăţi la bugetul de stat sau între clienţi – sau ajustărilor operate la nivelul contului curent în perspectiva îndeplinirii cerinţelor RMO (n.n. – rezervele minime obligatorii). Trebuie făcută o precizare în sensul că instituţiile de credit dispun de un cadrul flexibil de îndeplinire al cerinţelor RMO impus de BNR care le facilitează maniera de gestionare a lichidităţii;
– creşterea ratelor dobânzilor pieţei monetare interbancare;
– creşterea volatilităţii ratelor dobânzilor în special pentru maturităţile scurte (pentru o zi, o săptămână) care sunt supuse influenţelor exercitate de către raportul dintre cererea şi oferta de lichiditate pe termen scurt.

„În aceeaşi măsură – notează specialistul – ratele dobânzilor pieţei monetare interbancare, în special cele cu maturităţi mai lungi, au fost supuse influenţei unor factori fundamentali ca nivelul aşteptat al ratelor dobânzilor în viitor, evoluţia aşteptată a inflaţiei şi respectiv evoluţia economiei în ansamblu. În consecinţă, tendinţa de creştere a ratelor dobânzilor pieţei monetare până în proximitatea ratei dobânzii de politică monetară s-a datorat şi revizuirii ascendente a anticipaţiilor inflaţioniste, dar şi al aşteptărilor privind îngustarea coridorului ratelor dobânzilor asociate facilităţilor permanente”.

Dragoş Popescu reaminteşte că perspectiva creşterii dobânzilor pe piaţa monetară până în proximitatea superioară a nivelul de 1% a fost prognozată şi comunicată de BNR cu luni înainte. „Era un proces inevitabil. Un element de surpriză l-a reprezentat, poate, viteza creşterii ratelor dobânzilor, iar aceasta s-a datorat suprapunerii factorilor amintiţi anterior”.

„ROBOR a înregistrat creşteri superioare pentru maturităţile scurte (pentru o zi, sau o săptămână) supuse cu precădere influenţelor exercitate de către condiţiile imediate ale lichidităţii care au devenit restrictive din considerentele amintite anterior. ROBOR pentru scadenţele cuprinse între 3 luni şi un an au urmat tendinţa ascendentă, dar atât creşterea, cât şi volatilitatea acestora a fost mai redusă având în vedere determinaţii pe termen lung amintiţi”, a mai arătat specialistul.