Olguţa Vasilescu: Vom propune Guvernului o variantă de plafonare a indemnizaţiilor pentru creşterea copiilor. Care va fi plafonul maxim

„Introducerea plafonului peste o sumă de 8.000 de lei nu afectează mai mult de 3% dintre cei care primesc aceste indemnizaţii, dar oprim o practică ce tinde să devină foarte periculoasă pentru bugetul de stat. La ora actuală suntem în analiză şi urmează să propunem Guvernului o variantă de plafonare”, a afirmat Olguţa Vasilescu.

Ea a spus că sunt ţări din Uniunea Europeană unde nu se plătesc aceste indemnizaţii, iar în statele în care se dau, acest lucru se întâmplă doar în anumite condiţii.

Citeşte şi: Grindeanu, despre plafonarea indemnizaţiei pentru mame: E o furtună într-un pahar cu apă. Înclin să nu se facă această plafonare

”În UE  mai multe ţări nu plăteşte deloc indemnizaţia, printre care Marea Britanie, Olanda, Luxembrug, Grecia, Irlanda, Malta. În altele, indemnizaţia se acordă, dar media este de 500 de euro/lună. Cel mai mult se acordă în Germania, dar în anumite condiţii, suma de 1800 de euro/lună. În România am ajuns în situaţia în care pentru o astfel de indemnizaţie se plăteşte şi 35.000 de euro/lună pentru o singură persoană”, afirmat ministrul Muncii, conform News.ro.

Alte articole

Un nou subiect de scandal în guvern: crește sau nu salariul minim în 2026? PSD cere majorare, patronatele se opun. Ce vrea Bolojan

Negocieri cruciale cu Comisia Europeană. Bolojan trebuie să convingă că România reduce deficitul bugetar

Ea a precizat că după ce anul trecut s-a scos plafonul, care era de 3.400 lei, a observat că ”în primele luni ale anului s-a plătit cât pentru întreg anul trecut” şi a spus că  devine o practică să se plătească salarii mai mari de angajatori în ultimele luni de sarcină, astfel încât şi cuantumul indemnizaţiei să crească, ”sau, fiindcă se calculează la venit, se fac vânzări de imobile şi automat indemnizaţia este mai mare”.

Citeşte şi: Ministrul Muncii, prima reacţie după ce Dragnea a spus că nu susţine plafonarea indemnizaţiilor pentru copii

Olguţa Vasilescu a ţinut să de şi câteva exemple de indemnizaţii pentru creşterea copilului care sunt foarte mari.

”În Bucureşti, un avocat 159.348 lei/lună, deci peste 35.000 de euro. La Constanţa drepturi de proprietate intelectuală – 141.679 de lei/lună. Aş menţiona că avem cereri acum în analiză cu sume mult mai mari, chiar şi decât acestea. Primii zece din acest top de indemnizaţii, cu sumele adunate, totalizează cât pentru 600 de indemnizaţii medii”, a explicat ministrul Muncii.

Ea  a anunţat că estimează ca nivelul plafonului ce urmează a fi reintrodus să se situeze ”undeva între  5.000 şi 10.000 de lei”, apreciind că nici principiul contributivităţii, nici al solidarităţii sociale nu se pot aplica pentru o indemnizaţie de 35.000 de euro.

”Suntem în analiză să reintroducem plafonul, nu la 3.400 de lei cât a fost, ci undeva între  5.000 şi 10.000 de lei, pentru că nici principiul contributivităţii, nici al solidarităţii sociale nu se pot aplica pentru o indemnizaţie de 35.000 de euro, care nu există nicăieri în lume (…) În ceea ce priveşte contributivitatea: o persoană contribuie cu 0,85% din salariu pentru concedii şi indemnizaţii, dar o astfel de indemnizaţie înseamnă 85% din venit. Pentru ca o persoană care câştigă dintr-o astfel de indemnizaţie 100.000 de lei, să ajungă la suma pe care o ia  timp de doi ani ca indemnizaţie de creştere şi îngrijire copil ar trebui să cotizeze timp de 2400 de luni, ceea ce este imposibil”, a mai spus Olguţa Vasilescu.

”În martie 2017, total beneficiari 157.773 de persoane cu suma de 261.245.000 de lei. Dintre acestea, mai mult de jumătate primesc indemnizaţia minimă de 1.233 de lei, adică 108.4438 de persoane. Între 1.234 şi 3.400 de lei sunt 39.730 de persoane. Între 3.401 şi 5.000 de lei sunt 5.478 de persoane. Între 5.000 şi 10.000 de lei sunt 3.504 persoane. Peste 10.000 sunt 623 de persoane”, a precizat ministrul Muncii.

Premierul Sorin Grindeanu i-a spus ministrul Muncii că îşi doreşte cât mai repede o analiză pentru a putea fi luată o decizie în acest sens.

„Mi-aș dori ca această analiză pe care o faceți să o facem destul de repede, astfel încât, pe de o parte, să luăm o decizie, dacă e de luat o decizie în acest sens, dar să fim și noi și românii informați despre anumite decizii pe care putem să le luăm”, a spus premierul.