OMV Petrom, cel mai mare operator de benzinării pe piaţa din România, a iniţiat anul trecut un proiect ce a avut ca scop utilizarea energiei solare în staţiile de distribuţie carburanţi, astfel că a instalat în câteva benzinării din ţară panouri fotovoltaice cu o capacitate totală de 27 KW, se arată în Raportul de sustenabilitate pentru 2018 publicat pe site-ul companiei, care subliniază că societatea va continua implementarea proiectelor în domeniul eficienţei energetice şi a celor de reducere a gazelor arse şi ventilate.

Compania vrea totodată să reducă intensitatea de carbon a operaţiunilor din OMV cu 19% până în 2025 (faţă de 2010) şi să reducă intensitatea de carbon a portofoliului de produse din OMV cu 4% până în 2025 (comparativ cu 2010).

Alte Articole

Cât costă sicriul în care a fost depus Costel Corduneanu? ...

Jumbo anunță schimbări de marketing după ce anul trecut a ...

Taxa de 1 euro pentru pasagerii care aterizează pe aeroporturile ...

„Panouri fotovoltaice, cu o capacitate totală de 27 KW, s-au instalat la staţiile OMV Cluj-Câmpia Turzii, OMV Constanţa 1 şi OMV Bucureşti Milea. Echipamentele de refrigerare şi aer condiţionat primesc energie printr-un sistem hibrid de alimentare cu energie electrică, fie de la panourile fotovoltaice, fie de la reţeaua de energie electrică. Rezultatele au arătat o cotă de 40% a energiei solare din totalul energiei consumate până la finalul anului 2018. Pe lângă minimizarea impactului emisiilor GES (gaze cu efect de seră, n.r.) asupra mediului, proiectul contribuie şi la reducerea de costuri”, se arată în raportul companiei, consultat de News.ro.

În afacerea retail,OMV Petrom a modernizat în 2018 sistemele de refrigerare şi de aer condiţionat prin instalarea de noi unităţi de condensare în 85 de staţii de distribuţie carburanţi.

„Căldura generată din procesele de răcire s-a introdus în sistemul de încălzire, rezultând astfel o reducere a consumului de energie cu aproximativ 53% pentru fiecare unitate de condensare”, arată raportul.

În ceea ce priveşte centrala electrică cu ciclu combinat de 860 MW de la Brazi, aceasta funcţionează cu echipamente de reducere a emisiilor, care o clasifică sub media Uniunii Europene în ceea ce priveşte emisiile de CO2. În 2018, producţia a crescut cu 1,016 TWh, iar intensitatea GES a scăzut cu 0,9%. Centrala energetică din OMV Petrom City şi-a mărit producţia de energie termică şi electrică cu 4,8% în 2018 faţă de 2017, conform necesităţilor de consum.

Totalul emisiilor GES directe a crescut cu aproximativ 13% în 2018 faţă de 2017, ajungând la valoarea a 4,5 milioane tone dioxid de carbon echivalent. Creşterea emisiilor GES directe a fost cauzată, în principal, de creşterea producţiei de electricitate la Centrala Electrică cu Ciclu Combinat de la Brazi.

Emisiile GES indirecte sunt cele aferente producerii de energie (electricitate şi căldură) pe care o achiziţionăm pentru operaţiunile noastre. În 2018, emisiile GES indirecte au totalizat 79.834 tone CO2 echivalent. Creşterea emisiilor GES indirecte a fost cauzată, în principal, de o mai mare pondere a electricităţii cumpărate din totalul consumului de electricitate din OMV Petrom, care a fost relativ stabil comparativ cu 2017. Cu toate acestea, energia cumpărată a deţinut o etichetă de CO2 verde mai mare comparativ cu anul anterior.

În plus, compania va contribui la realizarea obiectivelor strategice ale grupului OMV privind eficienţa carbonului prin reducerea intensităţii de carbon a operaţiunilor din OMV cu 19% până în 2025 (faţă de 2010) şi va reduce intensitatea de carbon a portofoliului de produse din OMV cu 4% până în 2025 (comparativ cu 2010).

„OMV Petrom recunoaşte că schimbările climatice reprezintă unul dintre cele mai importante obiective globale; recunoaşte obiectivele stabilite prin Acordul de la Paris privind schimbările climatice şi obiectivele UE privind schimbările climatice până în 2030. În plus, ca parte a strategiei noastre de mediu, susţinem iniţiativa Băncii Mondiale ‘Zero gaze arse la faclă de rutină până în 2030’ şi, drept consecinţă, urmărim să reducem total gazele arse la faclăşi evacuarea în atmosferă a gazelor asociate în timpul explorării de petrol până în 2030”, se arată în raport.

Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, eficienţa energetică ar putea contribui cu aproximativ 40% prin reducerile de emisii necesare pentru ca încălzirea globală să se menţină sub 2° C.

Reprezentanţii OMV Petrom spun că prin eficienţă energetică compania poate atinge cele mai multe reduceri ale emisiilor de gaze. De la sectorul industrial până la nivel individual, accesul la tehnologii avansate creează oportunităţi uriaşe de a obţine câştiguri în următorii ani.

„Pe măsură ce cererea de energie a crescut, au sporit şi preocupările legate de schimbările climatice şi aşteptările pentru o energie curată. În acelaşi timp, este foarte important să fie asigurat accesul la energia sigură prin costuri accesibile. Acum şi în viitor. Credem că gazele naturale sunt parte a soluţiei care oferă acces la o energie mai curată şi sustenabilă. Sunt de două ori mai curate decât cărbunele atunci când sunt utilizate pentru producerea de energie electrică, sunt accesibile şi curate atunci când sunt utilizate pentru încălzire. În plus, o serie de soluţii alternative pentru transport pot fi dezvoltate pe bază de gaze naturale, sporind accesibilitatea preţurilor şi susţinând obiectivele de energie curată. În contextul actual, în care gazele naturale reprezintă aproape jumătate din producţia grupului OMV Petrom Upstream, precum şi oportunităţile legate de descoperirile din Marea Neagră, OMV Petrom are provocarea de a răspunde cerinţelor actuale şi viitoare într-un mod curat şi sustenabil”, a declarat Directorului General Executiv, Christina Verchere.

În 2018, costurile totale de mediu (reprezentând cheltuielile pentru protecţia mediului, inclusiv amortizarea şi investiţiile de mediu pentru activele puse în funcţiune) s-au ridicat la 200,6 milioane euro (comparativ cu 179,5 milioane euro în 2017). Conform abordării EMA, investiţiile de mediu pentru activele puse în funcţiune în 2018 au totalizat 59,4 milioane euro (faţă de 29,4 milioane euro în 2017).

„În 2018, am plătit amenzi şi penalităţi în valoare de 0,090 milioane euro (2017: 0,076 milioane euro)”, mai informează raportul.

Aceste sancţiuni au fost o consecinţă a incidentelor de mediu, inclusiv a deversărilor şi a depăşirii valorilor limită a eliminării poluanţilor în mediu.

„Scurgerile de hidrocarburi reprezintă un aspect important de mediu pentru industria noastră. Ne concentrăm eforturile în vederea consolidării infrastructurii pentru a reduce anual numărul de scurgeri. În 2018, am avut două scurgeri semnificative de ţiţei din cauza coroziunii conductelor. Numărul total de scurgeri a scăzut la 2.164 (2017: 2.375; 2016: 2.105). Volumul total al scurgerilor de hidrocarburi a scăzut la 35.442 de litri (2017: 51.490 de litri; 2016: 97.590 de litri)”, spun autorii raportului.

Scurgerile au fost cauzate, în principal, de coroziunea infrastructurii vechi.

Principalele categorii de deşeuri generate sunt solide şi lichide, incluzând şlamul petrolier, substanţele chimice uzate, catalizatorii uzaţi şi deşeurile din demolări.

„În 2018, am continuat să implementăm Planurile de Prevenire şi Reducere a Deşeurilor în toate operaţiunile. Cantitatea totală de deşeuri generată în 2018 a fost 430.431 tone (2017: 367.205 tone, 2016: 812.360 tone). Comparativ cu 2017, aceasta a crescut cu 17% pe fondul creşterii cantităţii de deşeuri din demolări, precum şi al cantităţii de sol bioremediat. Am reciclat / recuperat 46% din cantitatea totală de deşeuri generată în întregul an”, se mai arată în document.

Deşeurile periculoase au inclus, în principal, şlam petrolier şi sol contaminat din abandonarea sondelor şi facilităţilor în Upstream, iar deşeurile nepericuloase au inclus deşeuri metalice şi beton curat din activităţile de demolare.

În 2018, din cantitatea de sol contaminat tratat în instalaţiile de bioremediere, 89% a reprezentat sol bioremediat curat, care a fost utilizat ca material de umplutură, şi 11% a reprezentat sol necontaminat, care a fost depozitat.

OMV Aktiengesellschaft, societatea holding a Grupului OMV şi una dintre cele mai mari societăţi industriale cotate la bursă din Austria, deţine o cotă de 51,01% în OMV Petrom. Statul român (prin intermediul Ministerului Energiei) deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea S.A. deţine 9,99%, în timp ce 18,35% reprezintă acţiunile liber tranzacţionabile din categoria Premium a Bursei de Valori Bucureşti şi certificate globale de depozit din categoria Standard de la Bursa de Valori din Londra.