Armata israeliană anunţă vineri că a lovit reactorul nuclear cu apă grea de la Arak, din Iran, în cea de-a 29-a zi a Războiului în Orrientul Mijlociu, relatează AFP.
”În urmă cu puţin timp, Forţele Aeriene israeliene (…) au lovit reactorul cu apă grea de la Arak, în centrul Iranului”, a anunţat într-un comunicat armata israeliană.
Ea estimează că este vorba despre o ”instalaţie-cheie de producţie a plutoniului destinat armelor nucleare”. Cu doar câteva minute mai înainte, presa iraniană annţa atacuri americano-israeliene asupra acestei instalaţii.

Instalaţia a fost vizată deja în iunie 2025, de către Statele Unite şi Israel, în Războiul de 12 Zile. Atunci, şeful Organizaţiei Iraniene a Energiei Atomice (OIEA) Mohammad Eslami sublinia că recatorul de la Arak era dedicat domeniilor sănătăţii şi medicinei.
”Voi (Israelul) ţintiţi un centru activ în doneniul cercetării radiomedicamentelor”, denunţa la acea vreme şeful OIEA. Instalaţia de la Arak este una dintre principalele instalaţii cunoscute ale programului nuclar iranian.
Existenţa sa a fost dezvăluită în 2002 în acelaşi timp cu cea a instalaţiei de la Natanz, prin fotografii satelitare difuzate e către televiziunile americane.
Aceasta este oarecum originea neîncrederii internţaionale cu privire la domeniul nuclear iranian. Construirea instalaţiei de la Arak a început în anii 2000, în mod oficial în vederea producerii de plutoniu în scopul cercetării medicale.
Proiectul a fost ”îngheşat”, conform Acordului de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, care prevedea reconfigurarea acestuia cu scopul limitării riscului unei proliferări nucleare.
Miezul a fost scos din reactor, în care s-a turnat beton, pentru a fi făcut inoperabil. Instalaţia – denumită în prezent Khondab – urma să fie pusă în funcţiune în cursul lui 2026, potricvit unor informaţii comunicate de către Iran Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA).
Pe lângă reactor, din complex face parte şi o uzină de producţie de apă grea. Apa grea este o moleculă, al cărei nume ştiinţific este oxid de deuteriu.
Ea este folosită, în anumite tipuri de reactoare nucleare, la moderarea neutronilor şi la favorizarea reacţiilor de fisiune.
Celelalte instalaţii nucleare cunoscute sunt instalaţiile de îmbogăţire a uraniului de la Natanz şi Fordo, o uzină de conversie a uraniului la Isfahan, Centrul de Cercetare Nucleară de la Teheran – care are un reactor furnizat în 1987 de către Statele Unite în vederea producerii de izotopi medicali – şi Centrala Nucleară de la Bushehr – construit de către Rusia.
Citește și Războiul din Golf escaladează: Iranul a atacat capitala Arabiei Saudite și două porturi din Kuweit
Instalaţiile de la Fordo, Natanz şi Isfahan, la fel ca cea de la Arak, au fost lovite în iunie. Instalaţia de la Natanz a fost atacată, din nou, la 21 martie, un atac în urma căruia AIEA a cerut ”reţinere militară în vederea evitării oricărui risc al unui accident nuclear”.
Toate aceste instalaţii sunt inspectate regulat de către AIEA. Alte două reactoare sunt în curs de construcţie în Iran, cu ajutorul Rusiei.
O centrală nucleară se află în costrucţie la Darkhovin (sud-vest), iar un complex de patru centrale cu o capacitate totală de 5000 de megawaţi este în construcţie la Sirik, în Strâmtoarea Ormuz.