Operațiunea „Epic Fury”, ziua 5. Războiul continuă. Noul lider suprem al Iranului a supraviețuit unui atac SUA-Israel / Iranul a tras spre un teritoriu NATO. Rachetă balistică lansată spre Turcia, distrusă de apărarea aeriană

UPDATE: Șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, a afirmat joi, 5 martie, în cea de-a șasea zi a războiului care se extinde în Orientul Mijlociu, că Iranul nu dorește nici „încetarea focului”, nici „negocieri” cu Statele Unite.

„Am negociat deja de două ori cu ei și de fiecare dată ne-au atacat în mijlocul negocierilor”, a afirmat Abbas Araghchi, referindu-se la războiul anterior din iunie 2025, care a durat 12 zile. „Nu cerem încetarea focului. Nu vedem niciun motiv pentru a negocia cu Statele Unite”, a adăugat el într-un interviu difuzat de postul american NBC News.

Iranul se declară, de asemenea, gata să contracareze o invazie terestră și promite „un dezastru”, potrivit șefului diplomației sale. Întrebat dacă se teme de o potențială invazie, Araghchi a răspuns: „Nu, îi așteptăm”.

„Suntem încrezători că îi putem înfrunta, iar asta ar fi un mare dezastru pentru ei”, a adăugat el.

Alte articole

Operațiunea Epic Fury, ziua 26. Statele Unite au trimis Iranului un plan în 15 puncte pentru pace în Orientul Mijlociu. Donald Trump anunță că Teheranul a fost de acord „să nu dețină niciodată arma nucleară”

Operațiunea Epic Fury, ziua 25. Donald Trump mai dă răgaz cinci zile Iranului după negocieri despre care Teheranul spune că nu au existat. Benjamin Netanyahu anunță că Israelul va continua atacurile în Iran și Liban/ Von der Leyen îi cere lui Trump să încheie războiul

Pe de altă parte, televiziunea de stat iraniană a afirmat joi că drone ale Gărzii Revoluționare, armata ideologică iraniană, au lovit portavionul american Abraham Lincoln, dislocat în regiunea Golfului Persic de la sfârșitul lunii ianuarie. Televiziunea iraniană nu a dat alte detalii în acest moment.

Luni, Gărzile Revoluției afirmaseră că au lovit portavionul cu patru rachete iraniene. O „minciună”, a replicat Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM).

Președintele american Donald Trump nu a exclus anterior trimiterea de trupe terestre în Iran, dar Casa Albă a declarat că acestea „nu fac parte din plan” pentru moment. Rapoarte recente sugerează că SUA ar putea sprijini o invazie a forțelor kurde disidente din regiune.

Întrebat despre afirmațiile lui Trump că trebuie să fie implicat în alegerea următorului lider al Iranului, Araghchi a spus că alegerea liderului suprem este „în mod absolut treaba poporului iranian și nimeni nu poate interveni”.

UPDATE: Un proiectil balistic ce se îndrepta spre spațiul aerian al Turciei, după ce ar fi fost lansat din Iran și a traversat spațiul aerian irakian și sirian, a fost angajat „la timp” și neutralizat de elemente NATO de apărare aeriană și antirachetă dislocate în estul Mediteranei, a anunțat miercuri Ministerul Apărării de la Ankara. Autoritățile turce spun că nu au existat victime sau răniți.

De asemenea, Turcia afirmă că va lua „fără ezitare” toate măsurile necesare pentru apărarea teritoriului și a spațiului aerian și reamintește că își „rezervă dreptul” de a răspunde oricăror acțiuni ostile împotriva țării.

UPDATE: Iranul are un nou lider suprem. Adunarea Experților din Iran l-a numit pe Mojtaba Khamenei, fiul lui Ali Khamenei, drept noul conducător și Lider Suprem al țării.

Mojtaba Khamenei s-a născut la Mashhad, în anul 1969. După Revoluția Islamică din 1979, acesta s-a stabilit la Teheran, unde a studiat la liceul Alavi, instituție asociată cu formarea unor viitori membri ai elitei politice. Și-a aprofundat studiile religioase în capitală și Qom, sub îndrumarea unor clerici conservatori de marcă, printre care ayatollahul Mohammad-Taqi Mesbah Yazdi.

Mojtaba are legături puternice cu Garda Revoluționară Islamică (IRGC), cea mai puternică instituție militară din țară, dar și cu forța paramilitară voluntară Basij.

Mai bine de 27 de ani, acesta a acționat în culise ca gardian al tatălui său și este cunoscut pentru presupusa implicare în manipularea rezultatelor alegerilor și în reprimarea protestelor. Conform rapoartelor străine, influența sa s-a extins la aproape toate sferele afacerilor de stat, de la numirile în mass-media la conducerea universităților, precum și la deciziile privind războiul regional împotriva Israelului și proiectul nuclear al Iranului.

Războiul în Orientul Mijlociu a intrat în a cincea zi, iar Sua au anunțat că au lovit aproape 2.000 de ținte în Iran, de la debutul operațiunilor militare cu Israelul.

Americanii au lovit aproape 2.000 de ţinte de la începutul războiului cu Iranul, a indicat un responsabil al armatei americane, asigurând că loviturile din primele 24 de ore au fost „de două ori” mai importante decât cele efectuate la începutul invaziei Irakului în 2003, notează AFP, potrivit Agerpres.

Referindu-se la primele lovituri ale SUA împotriva Irakului în 2003, amiralul Brad Cooper, şeful Comandamentului militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM), a spus că cele efectuate în „primele 24 de ore” din acest an împotriva Iranului au fost „aproape de două ori mai importante”. „Suntem în prezentcum la mai puţin de 100 de ore de la începerea acestei operaţiuni şi am lovit deja aproape 2.000 de ţinte cu peste 2.000 de muniţii”, a precizat el.

Pe de altă parte, Gardienii Revoluţiei au anunțat că au „controlul total” asupra Strâmtorii Ormuz, punct de trecere cheie pentru comerţul mondial cu petrol la intrarea în Golful Persic.

„În prezent, strâmtoarea Ormuz se află sub controlul total al marinei Republicii Islamice”, a transmis Mohammad Akbarzadeh, un înalt responsabil al forţelor navale ale Gărdienilor, citat de agenţia Fars.

Peste 1 000 de civili, inclusiv copii, au murit de la începutul războiului, potrivit unui raport al unei organizații pentru drepturile omului din SUA, HRANA.

Arabia Saudită a interceptat două rachete de croazieră. Ministerul saudit al Apărării a anunţat că două rachete de croazieră au fost interceptate, miercuri, într-o zonă situată la sud de capitala Riad, iar mass-media de stat au raportat că un alt atac cu drone a fost dejucat. „Două rachete de croazieră au fost interceptate şi distruse în districtul Al-Kharj”, a anunțat Ministerul Apărării.

UPDATE: Armata americană susține că marina iraniană şi-a ”pierdut” toate navele la Golful Oman, relatează AFP, potrivit News.ro. ”Acum două zile, regimul iranian încă mai avea 11 nave la Golful Oman. Azi (luni), nu mai are niciuna”, a anunţat pe X Comandamentul Militar Central american (United States Central Command, CENTCOM).”Tmp de zeci de ani, regimul iranian a hărţuit şi atacat navigaţia maritimă internaţională la Golful Oman. Această perioadă este deja apusă”, a adăuugat CENTCOM.

SUA au lovit, în total, peste 1.250 de ţinte în primele 48 de ore ale conflictului, a anunţat luni armata americană. Peste 1.000 de ţinte au fost lovite în prima zi a Operţaiunii Epic Fury, a anunţat şeful Statului Major american Dan Caine. Au fost lovite centre de comandament şi control, instalaţii de rachete balistice, nave şi submarine şi instalaţii de rachete antinavă, potrivit unor date publicate de Comandamentul Militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM).

Sirenele de război sună în Tel Aviv și în centrul Israelului din cauza unui nou val de atacuri cu rachete balistice iraniene. IDF susține că intervine pentru doborârea proiectilelor. Și în Ierusalim a fost emis un avertisment sonor. Civilii din zonele în care sună sirenele sunt instruiți să intre în adăposturile antiaeriene până la o nouă notificare.

UPDATE: Un incendiu a izbucnit la ambasada SUA din capitala saudită Riad după ce s-a auzit o explozie, au declarat două surse pentru Reuters, ulterior surse oficiale afirmând că a fost vorba de un atac cu drone. Preşedintele Donald Trump a promis că publicul va afla în curând care vor fi represaliile de răspuns.

Ambasada SUA la Riad a emis o alertă de securitate prin care recomandă cetăţenilor americani din Arabia Saudită să se adăpostească imediat. Instituţia limitează, de asemenea, călătoriile neesenţiale către orice instalaţii militare din regiune, se arată într-o declaraţie publicată pe X.

Ministerul Apărării saudit a confirmat într-un comunicat că un atac cu drone a provocat un incendiu „limitat” şi pagube materiale minore la reprezentanţa diplomatică.

Între timp, două noi explozii au fost auzite în cartierul diplomatic din Riad, potrivit a două surse.

Cartierul diplomatic din Riad găzduieşte misiuni diplomatice străine., scrie News.ro.

Între timp, Israel a declarat că desfășoară „atacuri simultane la Teheran și Beirut”. Loviturile au vizat „obiective militare” ale regimului iranian și ale organizației Hezbollah, susținută de Iran, au declarat Forțele Aeriene Israeliene într-un comunicat emis marți dimineață.

UPDATE: Gardienii Revoluţiei din Iran au lansat o ploaie de rachete în oraşele israeliene Tel Aviv şi Haifa, precum şi Ierusalimul de Est, relatează AFP, preluată de Agerpres.

„Printre ţintele acestei a zecea salve (de rachete – n.r.) s-au numărat complexul guvernamental al regimului sionist (israelian – n.r.) din Tel Aviv, atacuri împotriva centrelor militare şi de securitate din Haifa şi un atac împotriva Ierusalimului de Est”, a transmis armata ideologică a Republicii Islamice. În atac, iranienii au folosit rachete balistice Kheibar.

UPDATE: A treia zi de război în Orientul Mijlociu. După uciderea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, confruntarea s-a transformat într-o campanie militară care se anunță de durată. Israel continuă atacurile împotriva Teheranului, lovind în același timp și ținte Hezbollah din Liban.

SUA au anunțat că au lovit peste 1.000 de ținte iraniene, în timp ce Teheranul a răspuns cu valuri succesive de rachete și drone asupra Israelului și a bazelor americane din regiune. Președintele Donald Trump susține că operațiunea va continua „cu forță maximă” până la atingerea tuturor obiectivelor și vorbește despre o acțiune care va dura circa patru săptămâni.

Potrivit unui comunicat publicat pe X de purtătorul de cuvânt în limba arabă al armatei israeliene, Avichay Adraee, armata israeliană a început să bombardeze „noi ţinte” ale Hezbollah în Liban, printre care depozite de arme şi infrastructuri ale grupului şiit din mai multe regiuni, pe care însă nu le-a menţionat.

Anterior, armata Israelului a ordonat luni dimineață evacuarea a 53 de sate şi oraşe din sudul Libanului, anticipând noi atacuri împotriva Hezbollah.

Israel a lansat o serie de bombardamente împotriva cartierelor din sudul Beirutului, după ce Hezbollah a intrat în scenă în conflictul din Iran şi a comis un atac cu proiectile şi drone împotriva nordului Israelului. Aceasta este prima sa acţiune de la intrarea în vigoare a încetării focului între Liban şi Israel la sfârşitul anului 2024. Armata israeliană şi-a prezentat acţiunea ca pe un „atac ţintit” împotriva unor înalţi comandanţi ai Hezbollah „din zona Beirutului”, informând, de asemenea, că un alt responsabil „cheie” al grupului a fost lovit în regiunea de sud a ţării.

Cel puţin 31 de persoane și-au pierdut viața şi alte 149 au fost rănite luni dimineaţa în bombardamentele israeliene asupra periferiei Beirutului şi în sudul Libanului. Cea mai mare parte a victimelor, 20 de morţi şi 91 de răniţi, s-au înregistrat în suburbia capitalei cunoscută sub numele de Dahye, în timp ce în sudul ţării s-au înregistrat 11 morţi şi 58 de răniţi, a informat Centrul pentru operaţiuni de urgenţă într-un comunicat citat de EFE.

Şeful grupării Hezbollah, Mohammad Raad, a fost ucis în timpul atacurilor Israelului asupra ţintelor Hezbollah din Liban, potrivit postului de presă saudit Al-Hadath, citat de NDTV World. Acesta a fost unul dintre cei mai importanți funcționari rămași ai Hezbollah în sudul Libanului, numit de Hassan Nasrallah, omorât și el în atacurile israeliene, purtătorul său de cuvânt.

Armata israeliană a atacat Libanul, după ce Hezbollah, susținut de Teheran, a lansat rachete și drone ca represalii pentru uciderea liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei.

„Ca răspuns la focul de proiectile al Hezbollah, forțele israeliene au început să lovească ținte ale organizației teroriste Hezbollah în tot Libanul”, a transmis Israel.

Gruparea Hezbollah și-a asumat responsabilitatea pentru atac, susținând că a lansat rachete și drone „ca represalii pentru sângele curat al Ayatollahului Imam Sayyid Ali al-Husseini Khamenei și în apărarea Libanului și a poporului său, precum și ca răspuns la atacurile israeliene repetate”.

Sunt raportate explozii puternice în Dubai, Abu Dhabi și Doha. În Dubai, de pildă, o echipă CNN a auzit „două explozii consecutive” și avioane zburând deasupra. În capitala Qatarului s-au auzit bubuituri „destul de puternice”, iar în Abu Dhabi s-a auzit o „explozie uriașă”. Sirenele au fost declanșate în Bahrain, a anunțat Ministerul de Interne al țării.

Bubuituri puternice s-au auzit și în Kuweit luni dimineață, în timp ce apărarea aeriană a interceptat „drone inamice” care se apropiau dinspre mare, a relatat presa de stat.

Potrivit United States Central Command (CENTCOM), atacul a vizat infrastructura de comandă și control a regimului din Iran, precum și obiective considerate amenințări imediate.

Președintele american Donald Trump a declarat a doua zi după atacul asupra Iranului că campania militară a SUA, desfășurată în parteneriat cu Israelul, ar putea dura până la patru săptămâni.

„Întotdeauna a fost un proces de patru săptămâni… Este o țară mare. Va dura patru săptămâni — sau mai puțin”, a spus Trump pentru Daily Mail, într-un nou interviu dintr-o serie acordată presei în cursul zilei de duminică.

„America are cea mai puternică armată din lume, iar IRGC nu mai are un cartier general”, a transmis CENTCOM într-un mesaj publicat pe rețelele sociale.

Americanii din Irak, atacați de miliții pro-iraniene. Baza militară din Ebril a fost lovită de drone. Ambasada SUA de la Bagdad, luată cu asalt de manifestanți pro-iranieni

În comunicatul oficial, armata SUA a afirmat că IRGC ar fi fost responsabil pentru moartea a peste 1.000 de americani în ultimii 47 de ani.

„Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a ucis peste 1.000 de americani în ultimii 47 de ani. Ieri, un atac american de amploare a tăiat capul șarpelui”, se arată în mesaj.

People don’t understand how fast Hypersonic missiles actually are pic.twitter.com/1uRof8JXnE

— Military Media (@hehe_samir) March 1, 2026

Operațiunea a fost lansată pe 28 februarie 2026, la ora 01:15, în zona de responsabilitate a CENTCOM, având ca țintă directă Iranul.

Ce a însemnat Operațiunea „Epic Fury”. Potrivit prezentării oficiale, în primele 24 de ore ale operațiunii au fost vizate:

– centre de comandă și control
– cartierul general comun al IRGC
– forțele aerospațiale ale IRGC
– sisteme integrate de apărare antiaeriană
– situri de rachete balistice
– nave și submarine iraniene
– capacități militare de comunicații

Trump spune că „se aşteaptă la victime” după atacurile împotriva Iranului, dar „în final va fi un mare beneficiu pentru lume”

La câteva ore după ce armata Statelor Unite a anunțat că trei membri ai forțelor americane au fost uciși în urma atacurilor militare împotriva Iranului, președintele Donald Trump a declarat pentru NBC News: „Ne așteptăm la victime în astfel de situații.”

Trump a adăugat, într-un interviu telefonic: „Avem trei, dar ne așteptăm la victime, însă în final va fi un mare beneficiu pentru lume.”

U.S. Central Command a anunțat duminică că cinci membri ai forțelor americane au fost răniți în operațiunile militare împotriva Iranului, care au început ca o operațiune comună între SUA și Israel, sâmbătă dimineața devreme.

Atacurile împotriva Iranului au dus la moartea liderului suprem al țării, a declarat Trump sâmbătă.

El a spus pentru NBC News mai devreme în acea zi că „un număr mare” dintre ceilalți lideri seniori iranieni au fost, de asemenea, eliminați în cadrul operațiunii militare.

Într-un apel telefonic duminică, președintele a afirmat că operațiunea militară americană este „înainte de program” și că „atunci când vom elimina 48 de lideri, asta va fi un eveniment important.”

De la inițierea acțiunii militare sâmbătă, Iranul a lansat atacuri de represalii împotriva Israelului și a bazelor americane din Orientul Mijlociu.

Întrebat duminică care este rezultatul pe care îl așteaptă din operațiunea militară americană în Iran, Trump a declarat: „Există multe rezultate bune. Primul este decapitarea lor, eliminarea întregului lor grup de ucigași și ticăloși. Și există multe, multe alte rezultate. Putem face versiunea scurtă sau versiunea mai lungă.”

Citește și: MAE, recomandări esenţiale pentru cei peste 1.000 de români blocați în zona de conflict. Oana Ţoiu: Ședință de urgență luni la Guvern pentru repatrieri

Trump a adăugat că oficialii iranieni doresc să discute cu SUA și „fac acest lucru,” deși nu a oferit numele liderilor iranieni aflați în contact cu SUA și nici nu a explicat despre ce subiecte poartă discuțiile.

Donald Trump: Ali Khamenei, liderul regimului islamic de la Teheran, „unul dintre cei mai răi oameni din istorie”, este mort. Presa iraniană confirmă şi anunţă 40 de zile de doliu

Președintele a spus „Nu știu” când a fost întrebat dacă va opri atacurile împotriva Iranului în timpul negocierilor, adăugând că ar lua în considerare acest lucru „dacă ne-ar putea satisface,” dar că „nu au reușit.”

„Nu au fost dispuși să oprească cercetările nucleare,” a spus el, referindu-se la negocierile anterioare cu oficialii americani. „Nu au fost dispuși să declare că nu vor avea o armă nucleară.”

Mai târziu, duminică după-amiază, Trump a susținut într-o postare pe Truth Social că „am distrus și scufundat 9 nave ale Marinei iraniene, unele dintre ele relativ mari și importante,” adăugând că restul flotei navale iraniene este, de asemenea, vizat și „în curând vor pluti pe fundul mării.”

El a mai adăugat că, într-un alt atac condus de SUA, „am distrus în mare parte sediul naval al Iranului.”

Într-un videoclip postat pe Truth Social sâmbătă dimineața devreme, imediat după ce atacurile împotriva Iranului au început, Trump a îndemnat cetățenii iranieni să profite de moment pentru a prelua controlul asupra guvernului lor.

„Va fi al vostru de luat. Aceasta va fi probabil singura voastră șansă pentru generații,” a spus el.

Sediul central al televiziunii de stat iraniene a fost lovit într-un atac, în timp ce accesul la internet în Iran a fost din nou sever restricţionat

Postul public de televiziune iranian afirmă că o parte din sediul său central a fost lovită de ceea ce a numit un atac al „inamicului americano-sionist”, relatează BBC.

Într-un anunţ în direct pe canalul de ştiri IRINN, duminică, la ora locală 20:53, o prezentatoare a spus că „cu câteva momente în urmă”, părţi ale complexului televiziunii publice iraniene (IRIB) au fost atacate.

„În prezent, transmisiunile de voce şi imagine continuă în mod normal, iar colegii noştri de la tehnic evaluează eventualele daune”, a adăugat prezentatoarea.

Mai devreme în aceeaşi zi, pe reţelele sociale au circulat zvonuri potrivit cărora IRIB ar fi fost lovită, însă acestea au fost ulterior infirmate.

Totuşi, martorii spun că o explozie în Teheran a lovit unul dintre emiţătoarele utilizate pentru semnalele televiziunii de stat iraniene, scrie The Associated Press.

Agenţia oficială de ştiri IRNA a informat, la rândul ei, că părţi ale clădirii televiziunii de stat au fost lovite duminică.

Postul de televiziune fusese lovit anterior în timpul războiului de 12 zile dintre Iran şl Israel din iunie 2025. La acea vreme, în timpul unui buletin de ştiri în direct, prezentatoarea Sahar Emami a fost auzită exclamând „Dumnezeu este mare” în timp ce se auzeau explozii, înainte ca o a doua explozie şi prăbuşirea parţială a tavanului studioului să o oblige să fugă de pe platou.

ACCESUL LA INTERNET RĂMÂNE SEVER RESTRICŢIONAT

Accesul la internet în Iran a fost din nou sever restricţionat, la câteva ore după începerea atacurilor la scară largă ale SUA şi Israelului asupra teritoriului iranian şi a atacurilor de represalii ale Teheranului, scrie BBC.

Datele de la Kentik, o companie ce monitorizează traficul global de internet, indică o scădere bruscă a conectivităţii în Iran după atacuri. Firma estimează că aproximativ 99% din accesul ţării la internetul global a fost întrerupt. Acest lucru se reflectă pe reţelele sociale, unde doar un număr limitat de conturi – aparţinând în majoritate oficialilor iranieni sau altor persoane de încredere – par să rămână active.

Doug Madory, directorul departamentului de analiză a internetului la Kentik, a declarat că volumul traficului de internet a scăzut sâmbătă la ora 07:06 GMT şi din nou la ora 11:47 GMT, lăsând doar o conectivitate minimă.

Rapoartele sugerează că accesul la site-urile şi serviciile interne, cum ar fi platformele de mesagerie internă, rămâne disponibil, ceea ce ridică posibilitatea ca reţelele interne să funcţioneze în continuare, în ciuda întreruperii aproape totale a conexiunilor internaţionale.

Iranul a impus anterior întreruperi totale ale internetului în perioadele de tulburări din ianuarie 2026. În urma protestelor recente, accesul la internet a fost complet întrerupt la nivel naţional. Când conectivitatea globală a fost restabilită ulterior, nivelurile de trafic au revenit la doar aproximativ 60% din nivelurile anterioare întreruperii.

În ultimele 24 de ore, unii utilizatori au putut utiliza VPN-uri pentru a se conecta la lumea exterioară, deoarece o mică parte din accesul internaţional încă persistă. Această transmisie minimă de date a permis unor utilizatori să direcţioneze traficul prin VPN-uri.

🚨 BREAKING: gambar satelit menunjukkan seperti tiga lubang bersih hasil serangan bom penghancur bunker yang terhubung lurus ke dalam kompleks Pemimpin Tertinggi Ali Khamenei di Teheran.

Serangan itu memastikan tidak hanya siapa pun akan tewas di atas tanah, tetapi juga yang… pic.twitter.com/tD0KAw1kKm

— Extra Time Indonesia (@idextratime) March 1, 2026

Celule adormite iraniene din Europa pot comite acte de represalii în urma uciderii lui Khamenei, avertizează preşedintele Comisiei parlamentare germane însărcinată cu controlul serviciilor secrete

Celule adormite iraniene din Europa pot comite acte de represalii în urma atacurilor americane şi israeliene în care a fost ucis liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, avertizează duminică preşedintele Comisiei parlamentare germane însărcinată cu controlul serviciilor secrete, Marc Henrichmann, relatează Reuters.

”Regimul iranian a demonstrat în mai multe rânduri, în trecut, că desfăşoară activităţi teroriste în afara propriilor frontiere”, a declarat ziarului Süddeutsche Zeitung Marc Henrichmann.

”Măsuri de represalii, ale unor celule iraniene adormite în Europa nu pot să fie excluse”, avertizează el. Parlamentarul german îndeamnă să se adopte, în cazul sunt necesare, măsuri de protecţie.

În Germania creşte îngrijorarea cu privire la faptul că Războiul din Orientul Mijlociu poate afecta situaţia securităţii în Europa.

”Escaladarea în Orientul Mijlociu nu afectează doar regiunea”, a declarat Marc Henrichmann. Regimul iranian luptă în prezent pentru supravieţuirea sa, subliniază el.

Instituţiile israeliene, evreieşti şi americane mai ales se află în centrul acestor îngrijorări. ”Atenţia este acum regula zilei”, a subliniat parlamentarul. El a dat însă asigurări că nu există motive de panică, evocând măsurile de protecţie existente.

Preţul petrolului Brent a urcat cu 10% duminică, pe fondul conflictului cu Iranul, şi ar putea atinge 100 de dolari barilul, avertizează analiştii

Preţul petrolului Brent a sărit cu 10%, duminică, până aproape de 80 de dolari pe baril, în tranzacţiile OTC (piaţă extrabursieră) de duminică, au spus traderii, în timp ce analiştii estimează că preţurile ar putea ajunge la 100 de dolari după atacurile SUA şi Israelului asupra Iranului, care au împins Orientul Mijlociu într-un nou război, transmite Reuters.

Benchmark-ul global al petrolului a crescut semnificativ în acest an, atingând vineri 73 de dolari — cel mai ridicat nivel din iulie — pe fondul temerilor privind posibile atacuri, concretizate o zi mai târziu. Pieţele futures sunt închise în weekend.

”Deşi atacurile militare susţin deja preţurile petrolului, elementul esenţial este închiderea Strâmtorii Ormuz”, a spus Ajay Parmar, director energie şi rafinare la ICIS.

Majoritatea armatorilor, companiilor petroliere şi a caselor de trading au suspendat transporturile de ţiţei, combustibili şi LNG prin Strâmtoarea Hormuz, au declarat surse din comerţ, după ce Teheranul a avertizat navele să nu traverseze zona. Strâmtoarea este responsabilă pentru peste 20% din fluxurile globale de petrol.

”Ne aşteptăm ca preţurile să se deschidă mult mai aproape de 100 de dolari barilul după weekend şi chiar să depăşească acest nivel dacă blocajul Strâmtorii se prelungeşte”, a spus Parmar.

BREAKING:

Israel is currently striking Iran’s capital, Tehran. pic.twitter.com/xQ3lZSQm5h

— Globe Eye News (@GlobeEyeNews) February 28, 2026

Lideri din Orientul Mijlociu au avertizat Washingtonul că un război cu Iranul ar putea împinge petrolul bine peste 100 de dolari barilul, a transmis analista RBC Helima Croft. Analiştii Rabobank sunt ceva mai prudenţi, anticipând preţuri de peste 90 de dolari pe termen scurt.

Grupul OPEC+ a convenit duminică o creştere a producţiei cu 206.000 barili/zi începând din aprilie — o majorare modestă, sub 0,2% din cererea globală.

Chiar dacă o parte din fluxuri poate fi deviată prin infrastructuri alternative, închiderea Strâmtorii Ormuz ar duce oricum la pierderi nete de 8–10 milioane barili/zi, chiar şi după redirecţionarea unor volume prin conductele Arabiei Saudite (East-West) şi ale Abu Dhabi-ului, a spus economistul Rystad, Jorge Leon.

Rystad estimează că preţurile ar putea creşte cu 20 de dolari la deschiderea pieţei, până la aproximativ 92 de dolari pe baril.

Criza iraniană a determinat guvernele asiatice şi rafinăriile să reevalueze stocurile şi rutele alternative de aprovizionare. Analiştii Kpler au declarat într-un webinar că India ar putea apela la petrolul rusesc pentru a compensa eventualele pierderi din Orientul Mijlociu.