UPDATE: Șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, a afirmat joi, 5 martie, în cea de-a șasea zi a războiului care se extinde în Orientul Mijlociu, că Iranul nu dorește nici „încetarea focului”, nici „negocieri” cu Statele Unite.
„Am negociat deja de două ori cu ei și de fiecare dată ne-au atacat în mijlocul negocierilor”, a afirmat Abbas Araghchi, referindu-se la războiul anterior din iunie 2025, care a durat 12 zile. „Nu cerem încetarea focului. Nu vedem niciun motiv pentru a negocia cu Statele Unite”, a adăugat el într-un interviu difuzat de postul american NBC News.
Iranul se declară, de asemenea, gata să contracareze o invazie terestră și promite „un dezastru”, potrivit șefului diplomației sale. Întrebat dacă se teme de o potențială invazie, Araghchi a răspuns: „Nu, îi așteptăm”.
„Suntem încrezători că îi putem înfrunta, iar asta ar fi un mare dezastru pentru ei”, a adăugat el.
Pe de altă parte, televiziunea de stat iraniană a afirmat joi că drone ale Gărzii Revoluționare, armata ideologică iraniană, au lovit portavionul american Abraham Lincoln, dislocat în regiunea Golfului Persic de la sfârșitul lunii ianuarie. Televiziunea iraniană nu a dat alte detalii în acest moment.
Luni, Gărzile Revoluției afirmaseră că au lovit portavionul cu patru rachete iraniene. O „minciună”, a replicat Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM).
Președintele american Donald Trump nu a exclus anterior trimiterea de trupe terestre în Iran, dar Casa Albă a declarat că acestea „nu fac parte din plan” pentru moment. Rapoarte recente sugerează că SUA ar putea sprijini o invazie a forțelor kurde disidente din regiune.
Întrebat despre afirmațiile lui Trump că trebuie să fie implicat în alegerea următorului lider al Iranului, Araghchi a spus că alegerea liderului suprem este „în mod absolut treaba poporului iranian și nimeni nu poate interveni”.
Iranul continuă să ţină piept Statelor Unite şi Israelului, care îşi continuă campania de bombardamente pentru a şasea zi consecutivă şi care începe să lase urme vizibile într-un Teheran pustiu şi blindat de forţele de securitate. Armata israeliană a anunţat că a lansat joi o serie de atacuri la scară largă împotriva infrastructurilor din Teheran.
Iranul anunță lupte la frontieră cu forțele separatiste susținute de americani.
Gardienii iranieni ai Revoluţiei anunţă joi că au atacat Aeroportul Internaţional Ben Gurion, în Israel şi o bază aeriană pe pe aeroport, relatează AFP.
”Rachete grele de tip Khorramshahr-4, cu ogive de o tonă, au fost lansate în zori azi (joi) (…) către inima Tel Avivului, aeroportul Ben Gurion şi baza celui de-al 27-lea Escadron al Forţelor Aeriene situată pe aeroport”, anunţă într-un comunicat, publicat de agenţia iraniană de presă Tasnim, Gardienii Revoluţiei.
Israelul a lansat noi bombardamente în zorii zilei de joi asupra cartierelor din sudul Beirutului. Avioane de vânătoare israeliene au efectuat mai multe incursiuni aeriene asupra periferiei sudice a capitalei, un bastion al Hezbollah, în zonele Ghobeiri și Bir al Abed din regiunea Haret Hreik. De asemenea, un atac separat asupra unei clădiri rezidențiale din nordul Libanului s-a soldat cu cel puțin doi morți și un rănit, potrivit agenției de stat și autorităților sanitare libaneze.
Agenţia oficială de ştiri libaneză ANI a relatat joi că un atac aerian israelian a ucis un lider Hamas într-o tabără de refugiaţi palestinieni din nordul Libanului. Wassim Atallah al-Ali şi soţia sa au fost ucişi peste noapte când o dronă inamică le-a vizat casa din tabăra de refugiaţi Beddawi, lângă Tripoli, a relatat ANI, descriindu-l ca fiind un oficial de rang înalt al Hamas. Este primul lider al grupării islamiste palestiniene ucis de la începutul ofensivei americano-israeliane împotriva Iranului.
Potrivit Ministerului Sănătății din Liban, alte atacuri israeliene înregistrate miercuri asupra drumului spre aeroportul din Beirut au provocat moartea a trei persoane și rănirea altor șase.
Armata israeliană a afirmat miercuri că a atacat zeci de obiective în Liban, printre care lansatoare de rachete și o fabrică care producea drone și rachete ale Hezbollah în sudul țării, despre care susține că erau utilizate pentru atacuri asupra teritoriului israelian.
Qatarul a anunțat joi că evacuează locuitorii din apropierea ambasadei SUA la Doha ca măsură de precauție, în urma atacurilor aeriene iraniene asupra statului din Golf.
Pe de altă parte, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat miercuri că SUA dispun de arme „mai mult decât suficiente” pentru a purta un război îndelungat cu Iranul, în ciuda sugestiilor anterioare ale preşedintelui Donald Trump că stocurile nu sunt pe atât de extinse pe cât ar fi dorit, relatează CNN.
„Statele Unite ale Americii dispun de capacităţi mai mult decât suficiente nu numai pentru a executa cu succes operaţiunea Epic Fury, ci şi pentru a merge mult mai departe”, a declarat Leavitt într-o conferinţă de presă. „Şi avem stocuri de arme în locuri despre care mulţi din această lume nici măcar nu ştiu”, a adăugat ea.
Canada s-ar putea implica în războiul din Orientul Mijlociu
Premierul canadian Mark Carney a afirmat joi că nu poate exclude participarea militară a țării sale la războiul care se intensifică în Orientul Mijlociu.
‘Nu putem exclude niciodată categoric participarea’, a spus el alături de omologul său australian, Anthony Albanese, la Canberra.
‘Îi vom sprijini pe aliații noștri’, a adăugat el.
Mark Carney a făcut aceste afirmații în capitala australiană în ziua a treia a vizitei sale oficiale în națiunea din Oceania, o călătorie care vizează atragerea de investiții și consolidarea legăturilor cu Canberra.
Sâmbătă, după începerea operațiunii militare israeliano-americane, Carney a asigurat Statele Unite de sprijinul Canadei, afirmând că Iranul nu a reușit să își demonteze programul nuclear și să înceteze să sprijine grupări armate.
Citește și: Blackout TOTAL în Irak. Rețeaua electrică s-a prăbușit miercuri seară în toată țara
În cursul unei reuniuni miercuri la Lowy Institute, un think tank cu sediul la Sydney (sud-est), Carney a îndemnat ‘toate părțile’ implicate în războiul declanșat de atacurile americano-israeliene împotriva Iranului să respecte regulile internaționale de angajament și a lansat un apel la ‘dezescaladare’.
Deși a declarat că Ottawa salută măsurile care vizează schimbarea regimului iranian, pe care l-a descris drept ‘principala sursă de instabilitate și terorism’ din Orientul Mijlociu, fostul bancher central și-a exprimat, totuși, ‘regretul’ că eforturile internaționale nu au reușit să dezarmeze Iranul.
‘Statele Unite și Israelul au acționat fără a informa Națiunile Unite și fără a consulta aliații lor, inclusiv Canada’, a subliniat el.
Mark Carney repetă de luni de zile că lumea a devenit din ce în ce mai periculoasă și că Statele Unite nu mai sunt un partener de încredere. El a făcut din reducerea dependenței puternice a țării sale de economia americană piatra de temelie a politicii sale economice externe.
‘Întrebarea care se pune astăzi puterilor mijlocii, precum ale noastre, este de a ști dacă noi stabilim convențiile și contribuim la elaborarea noilor reguli care ne vor determina securitatea și prosperitatea, sau dacă lăsăm puterile hegemonice să dicteze rezultatele în noul mediu global’, a declarat joi Carney în fața celor două camere ale parlamentului australian la Canberra.
‘În această minunată lume nouă, puterile mijlocii nu se pot mulțumi doar cu ridicarea unor ziduri mai înalte pentru a se retrage în spatele lor’, a declarat el, într-o aluzie aparentă la romanul distopic al lui Aldous Huxley.