Optimismul pluteşte pe piaţa imobiliară, dar numai de partea celor care vând. Vezi ce aşteaptă cumpărătorii

O analiză realizată de imobiliare.ro relevă din plin optimismul vânzătorilor, care spre nenorocirea lor au cumpărat pe timp de creştere economică, iar acum sunt nevoiţi să vândă pe timp de criză financiară. Astfel, în primul semestru din 2014 piața locuințelor s-a înscris, per ansamblu, pe un trend (ușor) crescător al prețurilor. În perioada menționată, suma medie solicitată la nivel național pentru apartamentele disponibile spre vânzare (noi și vechi) s-a majorat cu 0,7% – de la 898 de euro pe metru pătrat util, la începutul lui ianuarie, până la 904 euro pe metru pătrat, la finele lunii iunie. De menționat este totuși că, în prima lună de vară, indicele imobiliare.ro a suferit o corecție semnificativă, de 1,8% (față de valoarea de 921 de euro pe metru pătrat atinsă în luna mai). Alţi actori din piaţa imobiliară nu sunt de acord cu „optimismul”.

Citeşte şi Preţul mediu la apartamente a crescut în primul semestru din acest an. A ajuns la 904 euro metrul pătrat

„Nu e o creștere, e o încercare de creștere–și aceasta eșuată”, a spus Claudiu Hațegan, broker/owner al agenției Klauss&Partners, care mai precizează că tranzacțiile nu se încheie la prețuri mai mari. Din punctul său de vedere, în ultimele șapte-opt luni valorile efective de tranzacționare s-au menținut la un nivel relativ constant, astfel că tendința de majorare se resimte doar la nivelul prețului solicitat de către vânzători.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Economic vorbind, nu există nicio premisă pentru creștere”, a punctat Hațegan. Motivele ar fi pentru că lucrurile se mișcă încă greu în diverse domenii de business, iar salariile și puterea de cumpărare a populației nu au crescut.

Alte articole

Peste 90% dintre șantierele la rețeaua de termoficare din București sunt finalizate. Anunțul făcut de PMB

CTP, reacție picantă după ce Bucureștiul a stabilit un nou record mondial cu cea mai lungă masă din lume: „Marea Haleală Națională”

Citeşte şi Preţul mediu pentru apartamentele din Capitală a scăzut, în aprilie, cu 1-2% faţă de luna martie

Proprietarii aşteaptă

Pe de altă parte, se poate spune totuși că rezidențialul autohton se află în căutarea unui echilibru. Reprezentantul Klauss&Partners este de părere că piața a atins un punct în care proprietarul nu mai e dispus să scadă (prea mult) din preț (chiar dacă și-a păstrat o anumită marjă de negociere și e deschis la discuții), iar cumpărătorul nu prea mai vrea să aștepte. Astfel, mulți dintre cei care erau presați să vândă în trecut au făcut-o deja, astfel că vânzătorii de azi nu mai acționează atât de mult sub presiune – aceștia au atins cumva un prag psihologic, dincolo de care nu mai vor să treacă, preferând mai degrabă să rămână cu proprietatea. „Îi văd tot mai acizi atunci când un cumpărător vine cu o ofertă îndrăzneață, o consideră ca o jignire. Negocierile au căpătat o notă personală”, explică Hațegan.

Citeşte şi Cât mai costă o vilă cu piscină, după şase ani de criză financiară. Preţuri în marile oraşe

În Capitală, scumpirile se simt doar pe vechi

Interesant este că, în Capitală cel puțin, trendul de scumpire se simte doar pe segmentul blocurilor ridicate înainte de 1990. Astfel, în condițiile în care prețurile locuințelor nou-construite s-au menținut la un nivel relativ constant în primul semestru (nivelul actual este de 1.183 de euro pe metru pătrat, față de 1.184 de euro pe metru pătrat, la începutul lui ianuarie), proprietarii de apartamente vechi și-au majorat pretențiile cu 0,9%, de la 982 la 991 de euro pe metru pătrat util.

Claudiu Hațegan este de părere că această discrepanță este firească. Asta pentru că, după experiența crizei, ceea ce apare nou în rezidențial este foarte bine analizat și poziționat în piață. Dezvoltatorii sunt foarte atenți să nu coboare sub un prag firesc de rentabilitate, însă nu-și permit nici să vină cu prețuri prea mari, pentru că știu că vor fi „taxați” rapid de către piață. Pe segmentul apartamentelor vechi pe de altă parte, este vorba însă, mai degrabă, de mentalitatea oamenilor și de o percepție subiectivă asupra pieței.