ORA DE IARNĂ 2019. Toți românii trebuie să știe asta! Vom trece la ORA DE IARNĂ în această noapte. România revine la ”Timpul Legal Român”, ora standard a Europei de Est. Ceasurile se vor da cu o oră înapoi, iar toți cetățenii vor fi afectați de această schimbare.

ORA DE IARNĂ 2019.  Chiar dacă au existat controverse în ultima perioadă în ceea ce privește trecerea la ora de iarnă, în 2019, România rămâne să facă această schimbare.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Accident teribil pe Autostrada București-Pitești! Un bărbat ...

Ziua Planetei Pământ 2024. Paşi mici în progresul privind ...

ORA DE IARNĂ 2019. Așadar, în noaptea de 26 spre 27 octombrie, ora se dă înapoi. Ora 4:00 va deveni ora 3:00, deci vom dormi mai mult cu o oră. 

Medicul Tudor Ciuhodaru consideră că avem nevoie de 15 zile pentru a ne obișnui cu noul ritm. Modificarea orei vine cu riscuri îndeosebi pentru viața celor care au probleme cardiace ori suferă de depresie: riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei, riscul suicidar va fi ridicat în primele două săptămâni, în special la depresivi și cei cu vulnerabilități psihoemoționale.

Cele mai întâlnite efecte ale schimbării orei sunt modificările cardiovasculare prin variații ale tensiunii arteriale și variate tulburări de ritm cardiac, modificări ale calității somnului, însoțile de astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, memorie, cefalee, vertij, tulburări de concentrare și anxietate, până la dereglări afective sezoniere, modificarea apetitului și ideație suicidară.

CFR Călători a informat că schimbarea orei nu modifică mersul trenurilor în vigoare, circulaţia urmând a se efectua conform orarului prevăzut în mersul trenurilor.

În ţările care aplică această schimbare a orei, procesul nu va fi simultan din cauza diferenţei de fus orar.

O directivă europeană din 2001 reglementează schimbarea orei prin trecerea la ora de vară şi invers. Toate statele europene îşi schimbă ora în ultimul weekend din martie şi ultimul weekend din octombrie. Dar reintroducerea orei de vară datează de fapt din 1977. Ea avea drept obiectiv economisirea energiei, deşi eficienţa sa a fost contestată.

Deputaţii europeni au cerut o evaluare a regimului actual al orei şi, dacă este necesar, o revizuire a regulilor, într-o rezoluţie adoptată la 8 februarie 2018 în Parlamentul European cu 384 de voturi pentru, 153 împotrivă şi 12 abţineri. Mai multe iniţiative cetăţeneşti au arătat o anumită îngrijorare faţă de modificarea bianuală a orei, care marchează începutul şi sfârşitul perioadei de vară. Numeroase studii nu au reuşit să tragă o concluzie clară, însă indică anumite efecte negative asupra sănătăţii umane.

În cadrul consultări online, care s-a desfăşurat în perioada 4 iulie-16 august 2018, au fost primite 4,6 milioane de răspunsuri din toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, cel mai mare număr de răspunsuri primite vreodată în cadrul unei consultări publice a Comisiei Europene. Consultarea publică derulată arată că 84% dintre respondenţi sunt în favoarea renunţării la schimbarea orei de două ori pe an.

După sondajul realizat în tot spaţiul comunitar, Comisia Europeană a propus abolirea schimbării sezoniere a orei. Comisia a vrut să impună renunţarea din 2019, dar unele dintre statele membre s-au opus.

Eurodeputaţii au votat, la 26 martie 2019, renunţarea la schimbarea orei de două ori pe an, începând cu 2021. Fiecare stat membru urmează să decidă pe ce oră va rămâne – ora standard sau ora de vară.

Ţările care decid să menţină permanent ora de vară vor efectua ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021. Cele care preferă să rămână la ora standard sau de iarnă îşi vor schimba ora pentru ultima dată în ultima duminică din octombrie 2021, potrivit www.europarl.europa.eu.

Statele membre trebuie să informeze Comisia Europeană asupra alegerii lor înainte de aplicarea măsurii până în aprilie 2020, iar apoi să se coordoneze cu executivul comunitar pentru ca deciziile individuale luate să nu afecteze funcţionarea pieţei unice. Această coordonare înseamnă practic ca toate părţile să-şi depăşească problemele în domenii precum orarul zborurilor şi al altor mijloace de transport.

Dacă Comisia Europeană sesizează probleme cu implementarea, poate dispune o întârziere de 12 luni.

În România, o propunere legislativă privind renunţarea la trecerea la ora de vară a fost înregistrată la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, la 27 februarie 2018, fiind respinsă de către acest for la 29 mai 2018, noteaza siteul www.senat.ro.

Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală (a Soarelui) şi reducerea folosirii luminii artificiale. Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, dar a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie). Au urmat britanicii ce au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie). Alte ţări care au introdus ora de vară au fost: Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania, potrivit Observatorului astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Au urmat ani în care introducerea orei de vară a fost propusă de mai multe ori, dar respinsă. Pentru o perioadă mai îndelungată a fost aplicată în SUA, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 – 30 septembrie 1945.

Nu toate ţările folosesc în acest moment ora de vară, iar perioada nu este aceeaşi în toate ţările care recurg la ora de vară.