Ora de iarnă 2025: În fiecare toamnă, România, la fel ca celelalte state membre ale Uniunii Europene, trece la ora de iarnă. În 2025, această modificare va avea loc în noaptea de sâmbătă, 25 octombrie, spre duminică, 26 octombrie, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră. Schimbarea aduce o oră suplimentară de somn și dimineți mai luminoase, în timp ce serile vor începe să se întunece mai devreme.
Pe 22 septembrie 2025, la ora 21:19 (ora României), are loc echinocțiul de toamnă, un fenomen astronomic ce marchează trecerea oficială de la vară la toamnă în emisfera nordică.
În fiecare toamnă se face trecerea la ora de iarnă pentru anul în curs, motiv pentru care noaptea se prelungește cu o oră. România trece la ora de iarnă 2025 sâmbătă noaptea, 25 octombrie, spre duminică, 26 octombrie 2024. Astfel, ora 04:00 dimineața devine ora 03:00.
Ora de iarnă marchează revenirea României la timpul legal standard, corespunzător fusului orar Eastern European Time (EET, UTC+2). Aceasta se aplică începând cu ultima duminică din octombrie și rămâne valabilă până la trecerea la ora de vară. Prin contrast, ora de vară reprezintă o ajustare sezonieră, folosită pentru a valorifica mai bine lumina naturală în lunile calde, când ceasurile sunt date înainte cu o oră, la Eastern European Summer Time (EEST, UTC+3). În acest fel, ora de iarnă este considerată timpul oficial, iar ora de vară doar o convenție temporară.
De ce se schimbă ora numai în weekend
Schimbarea orei poate afecta rutina zilnică a multora dintre noi. Pot exista cazuri în care anumite persoane să se adapteze cu dificultate la noul orar de somn, astfel că, odată schimbată ora într-o zi de weekend se pot minimiza eventualele efecte negative asupra organismului. Schimbarea orei într-o zi de weekend, o zi în care majoritatea oamenilor nu sunt la serviciu ori într-un program fix de lucru, poate permite o adaptare mai lină, firească a noului program.
România a instaurat acest sistem, trecerea la ora de vară, în 1917, în timpul Primului Război Mondial. După război s-a renunțat la folosirea orei de vară și a fost reintrodusă schimbarea din 1932 până în anul 1939. Pe atunci, se trecea la ora de vară în prima duminică a lunii aprilie, iar în prima duminică a lunii octombrie se făcea trecerea la ora de iarnă.
Între 1 aprilie 1940 și 2 noiembrie 1942, ora de vară a fost în vigoare permanent pentru România, iar din anul 1943, această practica a fost suspendată. Din 1979, s-a revenit la acest procedeu în țara noastră. Convenţia a fost semnată prin ordonanţă guvernamentală, iar orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene.
La nivel internațional, sunt state care au renunțat la acest obicei de schimbare a orei
Se trece la ora de iarnă sau vară, la nivel internațional, în aproximativ 60 de țări, inclusiv în America de Nord, însă sunt și multe alte state membre care au renunțat să mai aplice măsurile referitoare la schimbarea orei. Printre ele sunt: Islanda, China, Rusia, Belarus și Turcia. În Uniunea Europeană există discuții vechi despre renunțarea la schimbările semestriale, dar până acum nu s-a implementat nicio modificare legislativă.
Ora de iarnă 2025: România va trece la ora de iarnă, în toamna acestui an. Ceasurile se dau înapoi cu o oră. Perioada în care va putea fi folosită lumina naturală, pe timp de zi, scade odată cu apropierea sezonului rece.
În România se folosesc două sisteme orare: ora de iarnă și ora de vară. Acestea se schimbă primăvara și toamna. Prin revenirea la ora de iarnă, se aplică timpul legal standard, ce corespunde fusului orar est-european (EET, UTC+2).
Ora de iarnă 2025
Trecerea la ora de iarnă se face în noaptea de 25 spre 26 octombrie 2025. Ceasurile se dau înapoi cu o oră, astfel că ora 4.00 devine ora 3.00.
Teoretic, vom dormi mai mult cu o oră, începând cu ultima duminică din luna octombrie.
Ziua de duminică, 26 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă zi a anului sau similar noaptea de 25/26 octombrie va fi cea mai lungă din an.
Ideea generală pentru schimbarea orei este de a economisi costurile de energie prin ”câștigarea” unei ore de lumină naturală seara.
Ora de iarnă 2025. Diferențele de fus orar
Schimbarea nu este simultană în toate ţările, din cauza diferenţei de fus orar. Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă. Însă diferenţele dintre ore sunt date de faptul că, la fiecare 15 grade longitudine, apare o oră în plus.
Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2.
Ora de iarnă 2025. De ce se schimbă ora
Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală (a Soarelui) şi reducerea folosirii luminii artificiale.
Benjamin Franklin a sugerat în 1784 această metodă, dar ea a fost aplicată pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Au urmat ani în care introducerea orei de vară a fost propusă de mai multe ori, dar respinsă. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată şi în SUA, în timpul celui de al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 – 30 septembrie 1945.
În România, orarul de vară a fost introdus pentru prima dată, fără prea mare succes, în 1931, când a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 171 din iulie 1931 Legea pentru stabilirea orei oficiale în România. Începând cu anul 1979, ora de vară a fost instituită permanent în ţara noastră şi, până în anul 1997, trecerea la ora de vară s-a făcut în ultima duminică a lunii martie iar la ora de iarnă, în ultima duminică a lunii septembrie.
Începând cu anul anul 1998, potrivit Ordonanţei de Guvern nr. 20 din 18 august 1997, trecerea la ora de vară se face în ultima duminică a lunii martie, iar la ora de iarnă, în ultima duminică a lunii octombrie.
Ora de iarnă 2025. Efecte asupra organismului uman
Schimbarea orei poate afecta organismul uman având în vedere adaptarea la noul program.
Schimbarea orei poate avea ca efect şi dificultatea de a ne trezi dimineaţa, existând riscul de a resimţi pe parcursul zilei stări de oboseală şi somnolenţă.
„Afectarea este în primul rând la nivel hormonal, pentru că secreţia de melatonină ajută la reglarea ritmului circadian. Melatonina facilitează trecerea din starea de veghe la somnul consistent şi de calitate. Este important să menţinem programul de somn.
Nemaifiind lumină la fel de mult, aşa cum este în timpul sezonului cald, senzaţia noastră este că trebuie să mergem mai devreme la culcare sau ne expunem mai mult la lumina albastră produsă de ecranele telefoanelor şi computerelor. Uneori, în sezonul rece, apar stări de depresie sau anxietate tocmai pentru că avem impresia că nu mai aven timp să facem mai nimic sau pentru că e urât afară”, spune psihologul Liliana Luca, pentru Agerpres.
Potrivit specialistului, în această perioadă avem tendinţa să socializăm mai puţin, tocmai pentru că se întunecă mai devreme, iar asta ne determină să stăm mai mult în casă. Schimbarea poate afecta și pofta de mâncare, capacitatea de muncă, concentrarea. O persoană obișnuită ar avea nevoie de 5 până la 10 zile pentru a se obișnui cu schimbarea orei.
Deși Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea orei din 2019, nu s-a ajuns încă la un acord între statele membre ale UE cu privire la această chestiune.
Propunerea a venit în urma unui sondaj efectuat în vara anului 2018, la care au participat 4,6 milioane de persoane. Dintre aceștia, 84% s-au declarat în favoarea renunțării la schimbare orei de două ori pe an.
Cu toate acestea, doar în Germania și Austria un număr semnificativ de persoane au răspuns. Germanii au votat într-o majoritate covârșitoare să trecem permanent la ora de vară.
Pentru a putea renunța la ora de vară, statele UE trebuie să se pună mai întâi de acord dacă vor să adopte permanent ora de vară sau ora standard.