Ora de iarnă 2026 dă peste cap ceasul biologic. Schimbarea din 25 octombrie agită hormonii. Medicii explică de câte zile are nevoie corpul pentru a-şi reveni

Ora de iarnă 2026 are efecte mai mari şi mai profunde decât o oră în plus sau în minus de somn.  „Dormi, că o să crești”, le spuneau bunicile copiilor. Aveau dreptate, spune profesorul Alfredo Pontecorvi, șeful secției de Medicină Internă, Endocrinologie și Diabetologie de la Policlinico Gemelli din Roma: hormonul de creștere (GH) urcă în timpul nopții. Iar când mutăm ceasul, pe lângă acele ceasornicului, trebuie să ne „reglăm” și ceasul biologic.

„Dacă există probleme, acestea sunt doar de mică intensitate și durează câteva zile, cele necesare adaptării la noul orar. Pe termen lung, în schimb, nu par să existe probleme deosebite”, a explicat endocrinologul într-o intervenție la emisiunea Uno Mattina, publicată de Policlinico Gemelli.

România trece la ora de iarnă. Cum ne afectează organismul această schimbare. Medicul Tudor Ciuhodaru: „În fiecare an mulți pacienți ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

Ora de iarnă NU se mai schimbă în 2026. Gata, s-a decis, o singură oră tot anul!

Studiile au sugerat o creștere a accidentelor cardio și cerebrovasculare în preajma schimbării orei, dar, potrivit lui, aceste observații ar trebui confirmate pe un număr mai mare de cazuri. Sigur este că pot apărea variații hormonale ocazionale, mai ales la hormonii cu ritm circadian precis, precum cortizolul, care e ridicat dimineața și scade mult noaptea.

Un studiu australian publicat în Chronobiology International a analizat 27.569 de probe de cortizol din sânge, prelucrate de un singur laborator mare în 13 ani. Pentru fiecare oră în plus cu care întârzia răsăritul soarelui, cortizolul median creștea cu 4,8%. Valorile cele mai mici au apărut vara, când soarele răsare cel mai devreme. Concluzia autorilor: lumina este principalul reper al ritmului cortizolului, iar acesta rezistă schimbărilor artificiale de oră.

Mini jet lag de toamnă
În noaptea de 24 spre 25 octombrie, la ora 3, ceasurile se dau înapoi la ora 2. Dormim o oră în plus, dimineața e mai multă lumină, dar întunericul vine mult mai devreme seara, tot mai devreme până la solstițiul de iarnă, pe 21 decembrie. Ora de iarnă rămâne în vigoare până în noaptea de 27 spre 28 martie 2027.

Simptomele cele mai frecvente sunt dificultățile de adormire, somnolența și scăderea atenției în timpul zilei, oboseala, iritabilitatea, durerile de cap și problemele de concentrare. Glanda pineală, care produce melatonina, poate avea nevoie de câteva zile să se adapteze. La persoanele predispuse, după-amiezile mai întunecate pot favoriza tulburarea afectivă sezonieră, cu proastă dispoziție și poftă de dulce.

Specialiștii recomandă câteva lucruri. Cu câteva zile înainte, mută treptat masa și ora de culcare cu 10–15 minute. Ieși dimineața la lumină naturală, care blochează melatonina. La prânz, carbohidrații complecși integrali (paste, orez, pâine) ajută la producția de serotonină. Seara, alege proteine ușor de digerat, ca peștele, carnea albă sau leguminoasele, și evită mesele bogate și alcoolul. Lasă telefonul și tableta cu cel puțin o oră înainte de somn, mișcă-te regulat, iar suplimentele cu melatonină, magneziu sau triptofan se iau doar la recomandarea medicului.

Citește și: Ora de iarnă NU se mai schimbă în 2026. Gata, s-a decis, o singură oră tot anul!

Cât despre ora de vară permanentă, Pontecorvi amintește că Spania trăiește practic așa tot anul. Țara se află pe meridianul Greenwich, dar în anii ‘40 generalul Francisco Franco a adoptat fusul orar al Italiei și al Europei Centrale. „În ciuda expunerii diferite la lumina soarelui, acest lucru nu pare să aibă un impact negativ asupra sănătății cetățenilor săi”, spune endocrinologul.

Potrivit Terna, operatorul rețelei electrice italiene, ora de vară a adus între 2004 și 2025 economii de aproximativ 2,3 miliarde de euro la facturi. Societatea Italiană de Medicină a Mediului (SIMA) estimează că ora de vară permanentă ar reduce consumul cu circa 720 de milioane de kWh pe an și emisiile de CO2 cu 200.000 de tone.

Când trece România la ora de iarnă 2026. Vom avea o oră în plus de odihnă, în prima zi.

România revine la ora standard în noaptea de sâmbătă spre duminică, 24 spre 25 octombrie 2026. Ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, iar ziua de duminică va avea 25 de ore.

La ora 4:00, ceasurile vor fi date înapoi la ora 3:00, astfel că intervalul dintre orele 3:00 și 4:00 se va repeta. Practic, noaptea va fi mai lungă cu o oră, iar cei care vor dormi în acest interval vor putea beneficia, teoretic, de încă 60 de minute de odihnă.

Schimbarea înseamnă revenirea la ora standard a Europei de Est, respectiv UTC+2. În perioada orei de vară, România folosește UTC+3. Majoritatea telefoanelor mobile, calculatoarelor și dispozitivelor conectate la internet își vor actualiza automat ora, însă ceasurile clasice și unele aparate electronice vor trebui reglate manual.

După schimbarea orei, lumina naturală va fi disponibilă mai devreme dimineața, însă soarele va apune mai devreme. Modificarea se va resimți în special în programul de lucru, în activitățile desfășurate în aer liber și în deplasările de după-amiază.

Data trecerii la ora de iarnă diferă de la un an la altul, deoarece regula europeană stabilește schimbarea în ultima duminică din octombrie. În 2025, revenirea la ora standard a avut loc pe 26 octombrie, în timp ce anul acesta schimbarea se produce pe 25 octombrie.

Deși eliminarea schimbării sezoniere a orei a fost discutată la nivelul Uniunii Europene, sistemul este încă în vigoare. Până la adoptarea și aplicarea unei decizii comune care să îl înlocuiască, România continuă să schimbe ora de două ori pe an, primăvara și toamna.

Următoarea schimbare va avea loc în primăvara anului 2027, când România va trece din nou la ora de vară, iar ceasurile vor fi date înainte cu o oră.