ORA DE VARĂ 2020. Parlamentul European a luat decizia, aceasta trebuie ratificată de România

Mai multe țări europene au contestat dorința lui Juncker, deoarece ar presupune mult prea multe schimbări în numeroase domenii de activitate, conform Politico.eu.

Din acest motiv, discuțiile ar putea ajunge la un consens abia în anul 2021, pentru a permite tuturor țărilor să facă o evaluare completă a consecințelor renunțării la ora de iarnă.

ORA DE VARĂ 2020. Se mai schimbă ora? Ce a decis Parlamentul European

Pentru mulți români și europeni, schimbarea orei primăvara reprezintă un motiv de enervare, deoarece dorm mai puțin, și un motiv de fericire iarna, când noaptea în care se dă ceasul are cu o oră în plus.

Alte articole

Ora de iarnă 2025: De ce se schimbă ora numai în weekend. De ce anul ăsta dăm ceasul înapoi mai devreme

Cum afectează organismul trecerea la ora de vară. Psihologii avertizează: „Stări profunde de iritabilitate și anxietate. Oamenii se vor supra-alimenta”

Finlanda, țara care deține președinția rotativă a Consiliului UE și care susține renunțarea la ora de iarnă, speră să convingă țările membre ale Blocului comunitar să ia decizia finală în luna decembrie – dar chiar şi aşa, ea nu va fi aplicată decât cel mai devreme din 2021

În România, ora de iarnă a fost introdusă pentru prima dată în 1932, iar primii care au adoptat acest sistem au fost germanii.

În martie, Parlamentul European a aprobat o propunere legislativă care, dacă va fi adoptată de Consiliul European, va lăsa cale liberă fiecărui stat din Uniune, să aleagă dacă rămâne la ora de vară sau la cea de iarnă.

În cazul care propunerea va trece, ultima dată când vom da ceasurile înainte sau înapoi va fi în martie sau în octombrie 2021, în funcţie de opţiunea autorităților de la noi.

Ora de vară în România

Românii au trecut pentru prima dată la ora de vară pe 22 mai 1932, când ora 00:00 devenea ora 01:00. Decizia era luată pentru a economisi energie electrică și, implicit, pentru a beneficia mai mult timp de lumina naturală. Din 1933 până în 1939, ceasul era dat înainte în dimineaţa primei duminici din aprilie. Ciudat este că, între aprilie 1940 şi noiembrie 1942, românii au avut numai ora de vară. Aşadar, chiar dacă pare ciudat, aceasta a prins şi două ierni.

Din1943, anul în care aliaţii începeau bombardamentele aeriene asupra României, în plin război, ţara noastră renunţa la datul ceasului înainte şi înapoi în funcţie de anotimp.

La 27 mai 1979, ceasul a fost dat, din nou, înainte. Din 1980 până în 1983, s-a revenit la regula primei duminici din aprilie. Din 1984, anul în care ţara noastră reuşea cea mai bună prezenţă olimpică din istoria participărilor, ceasul era dat înainte în dimineaţa ultimei duminici din martie. Singura diferenţă faţă de situaţia din prezent este că, în intervalul ’84-’86, ora 00 devenea ora 01. Din 1997, în ultima duminică din martie, ora 03 devenea ora 04.

Ora de vară în lume

Ora de vară are o istorie de aproximativ 100 de ani, însă ideea în sine, cea de a prelungi ziua pentru a beneficia de lumină naturală a apărut cu mulţi ani înainte, în Antichitate. Civilizaţiile antice aveau un sistem similar cu al orei de vară moderne, fără să folosească tehnicile moderne de măsurare a timpului. Aşadar, îşi începeau și terminau ziua în conformitate cu răsăritul şi apusul soarelui.

În mod oficial, ideea trecerii la ora de vară i se atribuie mai degrabă politicianului Benjamin Franklin, care a scris un eseu intitulat – Un proiect economic pentru a diminua costul luminii- în 1784. Franklin propuneaî ca parizienii să facă economie de lumânări şi să se trezească mai devreme dimineaţa, pentru a folosi lumina naturală mai mult timp. Dar ideea sa nu a fost pusă în aplicare decât mult mai târziu.

Germania a fost prima ţară care a implementat ora de vară. Pentru prima dată, ceasurile au fost date înainte la ora 23.00, pe 30 aprilie 1916, în mijlocul Primului Război Mondial. Rațiunea din spatele acestei acţiuni era de a minimiza folosirea luminii artificiale, pentru a economisi combustibilul pentru eforturile de război.

Surse: wikipedia.org, timeanddate.com, historia.ro, agerpres.ro.