Orașele din România, transformate de temperaturile extreme în insule de căldură urbană

Temperaturile extreme vor transforma orașe precum București sau Craiova în insule de căldură urbană până în 2040, arată un raport privind starea climei în România.

Temperaturile extreme vor afecta 50% din populația urbană

Conform raportului citat, criza climatică globală a atins deja un punct critic, fiind semnalat deja un impact major asupra ecosistemelor și societății.

„Criza climatică globală a atins un punct critic, evidenţiat de datele din 2023 care arată o creştere a temperaturii medii globale cu 1,48 de grade Celsius faţă de perioada preindustrială. Aproape jumătate din zilele anului au depăşit pragul de 1,5 grade Celsius stabilit prin Acordul de la Paris, semnalând direcţia alarmantă în care se îndreaptă climatul, cu impact profund asupra ecosistemelor şi societăţii. România resimte deja aceste schimbări prin intensificarea valurilor de căldură în ultimele şapte decenii. Între 1950 şi 2023, durata şi frecvenţa acestora au crescut semnificativ, majoritatea regiunilor înregistrând prelungiri de 10-15 zile, iar sud-vestul şi estul ţării peste 25-30 de zile. Proiecţiile indică o continuare a acestui trend până la sfârşitul secolului, afectând sănătatea publică şi economia”, se menţionează în rezumatul documentului „Starea Climei – România 2024”, potrivit Agerpres. 

Citește și Când scăpăm de valul de ger din România. Șefa ANM anunță temperaturi sub cele normale: „Nopțile și diminețile vor fi reci”

Alte articole

Grindină, vijelii și furtună supercelulară. ANM avertizează că România se află sub asediul unui fenomen periculos între 14-20 iulie 2025

România, între FOC și GHEAȚĂ. Vijelii devastatoare în nord, caniculă sufocantă în sud. Prognoza METEO a fenomenelor extreme

De asemenea, pe lângă temperaturile anormal de ridicate, seceta reprezintă o altă  problemă majoră pentru România. Menționăm că deja suprafeţele afectate de secetă moderată, severă şi extremă au crescut cu maxime în perioadele 2018 – 2020 şi 2021 – 2023.

„Seceta din 2018-2021 este cea mai lungă înregistrată, având efecte devastatoare asupra agriculturii şi securităţii alimentare. Tendinţa de aridizare continuă, influenţând profund ecosistemele şi producţia agricolă”, notează autorii raportului privind starea climei în România.

Șo furtunile severe au devenit mai frecvente. Între anii 1940 şi 2023 s-a observat o creştere a condiţiilor favorabile pentru asemenea evenimente, în special în estul şi în nordul ţării. Previziunile  pentru 2025-2050 şi sfârşitul secolului arată o intensificare a acestor fenomene, cu impact negativ asupra agriculturii şi infrastructurii.

„În plus, urbanizarea amplifică efectele schimbărilor climatice. Oraşele devin mai calde şi mai uscate decât zonele rurale, fenomen cunoscut ca Insula de Căldură Urbană, iar diferenţele de temperatură pot ajunge până la 7-8 grade Celsius. Până în 2040, valurile de căldură şi temperaturile extreme vor afecta aproximativ 50% din populaţia urbană, în special în oraşe precum Bucureşti şi Craiova. Adaptarea necesită politici urbane integrate şi soluţii bazate pe natură. Odată cu creşterea temperaturii medii globale, ne apropiem de puncte critice climatice, praguri ireversibile cu efect devastatoare. Slăbirea circulaţiei meridionale din Atlantic poate duce la scăderea precipitaţiilor şi intensificarea secetelor în România, afectând agricultura şi securitatea alimentară. Este esenţială anticiparea acestor schimbări prin avertizare timpurie şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, mai precizează autorii raportului menționat mai sus.

Pentru că politicile climatice devin cruciale, Pactul Ecologic European şi Legea Europeană a Climei stabilesc obiective pentru neutralitatea climatică până în anul 2050.

„România a implementat măsuri privind eficienţa energetică şi promovarea energiei regenerabile, dar lipsa unei legi naţionale a climei şi implementarea deficitară subliniază necesitatea unei viziuni integrate. Sectorul energetic este central în această tranziţie. Deşi combustibilii fosili predomină, există planuri de creştere a capacităţilor regenerabile şi nucleare până în 2050. Electrificarea economiei şi dezvoltarea infrastructurii de stocare a energiei sunt esenţiale pentru atingerea neutralităţii climatice”, precizează experţii de mediu.

Pe acest fond, percepţiile publicului faţă de schimbările climatice sunt mixte şi, deşi acestea sunt recunoscute ca fiind o problemă, doar 4% dintre români le consideră o prioritate naţională, preocupările economice fiind dominante.

Raportul „Starea Climei – România 2024” a fost elaborat de o echipă formată din unsprezece cercetători şi prezintă cele mai recente date şi proiecţii climatice, analizează evoluţia fenomenelor meteorologice extreme, discută evoluţia politicilor de climă, mediu şi energie în România, detaliază progresele şi planurile de viitor pentru sistemul energetic şi abordează atitudinile faţă de schimbările climatice a românilor.

Citește și Ciclonul Ashley se întoarce. „Bomba meteo” aduce vijelii de 130 km la oră şi ploi torenţiale de cod portocaliu