Oraşele-magnet ale României: Două milioane de români vor să se mute într-un oraş mare, iar 1,1 milioane să plece din ţară

Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov sunt cele mai atractive oraşe pentru cei care intenţionează să se mute în interiorul ţării, se arată în raportul Băncii Mondiale (BM).

La întrebarea „În ce oraş v-ar plăcea mai mult să locuiţi?”, 15,23% au menţionat Bucureşti, 11,37% — Cluj-Napoca, iar 9,14% — Timişoara. Însă, la o altă întrebare – „În ce oraş, diferit de cel în care locuiţi în prezent, v-ar plăcea cel mai mult să locuiţi?”, 15,32% au răspuns Cluj-Napoca, 14,46% Bucureşti şi 11,88% Timişoara.

În timp ce, locuitorii din vestul României iau mai mult în calcul posibilitatea de a părăsi ţara, cei din zonele mai apropiate de Bucureşti intenţionează să se mute în interiorul ţării. 

Alte articole

Horoscop 10 mai 2026. Vești neașteptate spre seară, astrele favorizează liniștea și apropierea de familie

Latura întunecată a horoscopului: Ce defecte ascund bărbații în funcție de zodie și cât de greu este să trăiești cu ele

Repondenţii din mediul urban şi cei cu un nivel de studii mai ridicat au răspuns că doresc să plece în străinătate, iar cei cu un nivel de studii mai redus şi locuitorii din zona rurală intenţionează să se mute în interiorul ţării. De asemenea, bărbaţii preferă să emigreze, iar femeile optează să se mute într-unul dintre oraşele ţării.

„Rezultatele finale ale recensământului din 2011 indică faptul că 6,18 milioane de cetăţeni români (30,7% din totalul populaţiei stabile) şi-au schimbat reşedinţa în ţară cel puţin o dată în timpul vieţii. Numărul este uşor mai mic decât cel raportat cu ocazia recensământului din 2002 (6,73 milioane, 31%). În plus, aproximativ trei milioane de români au migrat în afara ţării după 1990. Spre deosebire de navetă, cele mai multe fluxuri migratorii din România se desfăşoară pe distanţe mari. Aproape 51% dintre migranţi s-au mutat în alt judeţ decât cel în care s-au născut sau în care obişnuiau să locuiască şi doar 49% s-au mutat într-o altă localitate din acelaşi judeţ. Acest lucru indică faptul că migraţia pe termen lung este mai intensă în zonele unde naveta este limitată de distanţă, explicând astfel şi colapsul demografic care se înregistrează în multe zone rurale izolate din România”, se arată în raport.

La acest sondaj au răspuns 1.250 de persoane, fiind utilizată o metodă de eşantionare aleatorie care a ţinut seama de distribuţia teritorială a populaţiei, de structura demografică şi de distribuţia pe sexe şi pe zone urbane/rurale.