Ovidiu Tender încearcă să scape de prejudiciul din dosarul RAFO. Afaceristul şi-a trecut firma pe numele soţiei

În condițiile în care societatea lui Ovidiu Tender cere în 2023 „lămurirea dispozitivului” sentinței penale din 2015 și solicită scoaterea de sub măsura confiscării speciale, înseamnă că mare lucru n-a plătit nici până acum, la 20 de ani de la comiterea faptelor.

Dosarul RAFO-Carom este primul rechizitoriu „de calibru” al Alinei Bica – fostă șefă a DIICOT, în prezent condamnată la 4 ani chiar pentru favorizarea lui Ovidiu Tender – și unul dintre cele mai ample procese din istoria postdecembristă, desfășurându-se între anii 2006-2015.

Ancheta și cercetarea judecătorească au vizat grupul infracționalizat format în 2002-2003 din oamenii de afaceri Ovidiu Tender și Marian Iancu pe de-o parte, respectiv persoane din conducerea RAFO și Carom, pe de altă parte.

Pe data de 8 iunie 2015, Ovidiu Tender a primit pedeapsa de 12 ani și 7 luni de închisoare, pe când Marian Iancu a fost condamnat la 14 ani.

Alte articole

ANAF pune tunurile pe șoferii de Bolt, Uber sau Blue. Autoritatea a descoperit un prejudiciu de peste 50 de milioane de lei în ride-sharing

SCANDALOS! Nicușor Dan a prejudiciat instituțiile publice cu aproape 2 miliarde de euro. Prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, românii au fost privați de un spital modern de tratare a cancerului și de trei pasaje care decongestionau traficul. Imaginea unui dezastru planificat prin blocarea dezvoltării întregului Sector 2

Pe 7 noiembrie 2019, Ovidiu Tender a fost eliberat condiționat din pușcărie, după executarea efectivă a 4 ani și 5 luni din pedeapsă, adică fracția legală de 1/3 în cazul deținuților cu vârsta de peste 60 de ani.

În schimb, Marian Iancu a executat efectiv 7 ani și 20 de zile, fiind eliberat abia anul trecut, pe 27 iunie.

Conform deciziei de condamnare n.r. 862/A/2015 din 8 iunie 2015, judecătorii au instituit confiscarea extinsă pe bunurile și conturile celor doi afaceriști, precum și pe ale societăților controlate de aceștia, după cum urmează:

Ovidiu Tender – până la concurenţa sumei de 184.690.936,8 lei RON, la care se adaugă majorările şi penalitățile aferente calculate potrivit legislației fiscale în vigoare, de la data producerii prejudiciului (2003) şi până la data executării integrale a plăţii.

SC Tender SA – până la concurenţa sumei de 162.993.336,8 lei RON.

Marian Iancu și VGB Impex SRL – până la concurenţa sumei de 300.435.913,5 lei RON.

Ce au invocat avocații SC Tender SA în fața instanței

Ziare.com a consultat motivarea deciziei din 15 iunie 2023, prin care judecătorii de la Curtea de Apel București au declinat către Înalta Curte contestaţia la executare formulată de SC Tender SA

„Apelanta a apreciat că i se putea angaja, prin decizia penală antemenţionată răspunderea civilă, ori să i se aplice confiscarea extinsă, fiind prohibit de lege să i se atragă răspunderea penală pentru a i se aplica sancţiunea de drept penal – confiscarea specială, care este pusă în executare în prezent.

Citeşte şi: Alina Gorghiu anunță schimbări majore în Justiție: ”Se poate face educație juridică pe foarte multe planuri. Dacă nu înțeleg că drogurile sunt în sfera penalului, elevii pot să ajungă la pușcărie”

A arătat că, în contextul în care se pune în executare confiscarea extinsă, deşi nu s-a dispus faţă de aceasta o atare sancţiune, valorificarea confiscării extinse de către (ANAF – n.r.), ca organ de executare, se extinde asupra universalităţii tuturor bunurilor sale, inclusiv a celor care au fost dobândite cu mult anterior primului act material al infracţiunilor condamnate prin decizia penală nr. 862/A/2015, situaţie de fapt care îi aduce grave prejudicii, fiind îndeobşte afectat grav şi iremediabil dreptul de proprietate.

(Tender SA – n.r.) a mai arătat că, în speţă, a avut calitatea de parte responsabilă civilmente cu toate drepturile procesuale dictate de art. 81 şi art. 86 – 87 din Codul de procedură penală, dar nu a avut calitatea de suspect sau inculpat, ambele derivate din făptuitor, pentru a putea fi subiect pasiv al aplicării sancţiunii de drept penal – confiscarea specială.

Mai mult, având calitatea de parte responsabilă civilmente, a solicitat a se reţine că de vreme ce acţiunea civilă a fost respinsă, calitatea sa procesuală a încetat la momentul soluţionării definitive a procesului penal, decizia penală trebuind să fie lipsită de efecte juridice în ceea ce o priveşte.

Cu alte cuvinte, s-a arătat că, având în vedere calitatea procesuală avută pe parcursul judecăţii – parte responsabilă civilmente ţinută să răspundă solidar în cadrul acţiunii civile (răspundere civilă) – odată respinsă definitiv acţiunea civilă, decizia penală nr. 862/A/2015 nu mai poate produce consecinţe juridice faţă de ea, în cea din urmă etapă a procesului penal – executarea hotărârilor penale – pentru că nu a fost parte în acţiunea penală pentru a fi condamnată la sancţiuni de drept penal şi implicit acestea nu pot fi puse în executare faţă de o persoană care nu a fost judecată”, se arată în documentul citat.

Citeşte şi: Cristian Țânțăreanu, audiat ca martor la DNA în dosarul Corbeanca. Declarațiile omului de afaceri, după discuțiile cu procurorii