Pacienţii cu răspuns imun inadecvat sau parţial au nevoie de protecție suplimentară faţă de COVID-19

În ultimele 18 luni, pe plan global, am asistat la progrese științifice importante în lupta împotriva pandemiei COVID-19. Vaccinurile au avut un impact semnificativ în reducerea incidenței spitalizărilor și deceselor cauzate de COVID-19.1 Cu toate acestea, există persoane, printre care cele cu sistemul imunitar compromis sau suprimat, al căror organism nu poate asigura un răspuns adecvat după administrarea vaccinurilor, inclusiv a celor anti-COVID-19. Pentru aceste populații vulnerabile pot fi necesare măsuri suplimentare, pe lângă administrarea vaccinului, pentru a putea beneficia de o protecție adecvată. Anticorpii monoclonali cu acțiune lungă au dovedit rezultate bune în studiile clinice și sunt în acest moment în proces de evaluare în vederea autorizării de către FDA și EMA.

Noul tratament cu anticorpi monoclonali poate oferi până la 18 luni de protecție împotriva COVID-19

Faza a 3-a a studiului efectuat de Astra Zeneca pentru produsul propriu, AZD7442, a investigat eficacitatea tratamentului atunci când este administrat pacienților care au fost infectați cu SARS-CoV-2. Studiul a analizat 822 de participanți care aveau peste 18 ani. Doar aproximativ 13% aveau 65 de ani și peste, dintre care 90% aveau afecțiuni de sănătate care îi puneau la risc crescut de COVID sever, cum ar fi cancer, diabet, obezitate, afecțiuni pulmonare cronice, astm, boli cardiovasculare sau un sistem imunitar slăbit. Studiul a analizat în mod special pacienții care au primit tratament rapid, adică în termen de cinci zile de la debutul simptomelor. În acest grup, AZD7442 a redus riscul de boală severă sau deces cu 67%, sugerând că tratamentul precoce cu AZD7442 oferă o protecție mai mare. Aceste rezultate sugerează că AZD7442 ar putea fi un instrument valoros pentru pacienții care au nevoie de imunitate rapidă împotriva COVID, cum ar fi cei care nu au răspuns la vaccinuri din cauza unui sistem imunitar slăbit sau cei din alte grupuri cu risc ridicat.

Alte articole

A apărut vaccinul antigripal pe care ți-l poți administra singur. Nu necesită injectare!

Pastila de slăbit, testată pe voluntari de Pfizer. Este vorba de o doză zilnică

Vaccinurile și populațiile vulnerabile

Pentru a acționa la întregul lor potențial, vaccinurile au nevoie de un sistem imunitar sănătos.  Cu toate acestea, sunt persoane care nu au capacitatea de a dezvolta un răspuns adecvat față de un vaccin din cauza unei boli care le afectează starea de sănătate sau a unor medicamente pe care le iau și care le compromit sau suprimă sistemul imunitar.

Față de COVID-19, acest lucru îi poate face în mod special vulnerabili și fără o protecție de lungă durată împotriva bolii, deși sunt vaccinați cu schema completă sau au avut deja o infecție cu SARS-CoV-2. În plus, aceste persoane imunocompromise pot avea un risc crescut pentru o evoluție nefavorabilă a COVID-19 deoarece capacitatea lor naturală de luptă împotriva infecției este scăzută.

„Multe persoane cu cancere hematologice sau cu alte tipuri de cancer tratate cu chimioterapice nu produc anticorpii necesari pentru a preveni apariția COVID-19 după vaccinare. Acești pacienți și alții ca ei, cu sistem imunitar slăbit, vor avea nevoie de mai mult de un vaccin pentru a fi complet protejați și pentru a reveni cu încredere și în siguranță la o viață normală” a declarant Dr. Brian Koffmann,  Vicepreședinte Executiv și Director Medical al Societății pentru Leucemia Limfocitară Cronică.

Cine poate avea nevoie de protecție suplimentară?

Există anumite populații care sunt în mod special vulnerabile și pot prezenta un răspuns inadecvat sau parțial față de vaccin, ceea ce înseamnă că au în continuare risc să se îmbolnăvească, inclusiv de COVID-19, care ar putea fi prevenită de vaccin. Anumite persoane pot sa nu aibă capacitatea de a produce un răspuns protector adecvat dupa administrarea unui vaccin din cauza unei boli care le afectează starea de sănătate sau a unor medicamente pe care le iau și care le compromit sau suprimă sistemul imunitar, ceea ce înseamnă ca au, în continuare, risc de a dobândi COVID-19.

Anumite stări de sănătate și boli, inclusiv cancer, diabet, insuficiență renală, lupus eritematos și artrita reumatoidă pot compromite sistemul imunitar. Unele boli, așa cum sunt cancerele celulelor din sânge și măduva osoasă afectează producția sau funcția celulelor sistemului imun, care ajută la prevenirea infectării cu virusul care determină COVID-19. Medicamentele imunosupresoare de tipul chimioterapiei pot, de asemenea, determina scăderea numărului mai multor tipuri de celule imune, inclusiv limfocite B și inhibă capacitatea naturală a organismului de a produce anticorpi care luptă împotriva bolilor. În plus, unele medicamente sau tratamente pentru cancerele celulelor albe, ca leucemia și limfomul, bolile autoimune și tratamentele care ajută pacienții cu transplant de organe pot bloca sistemul imun să producă anticorpi protectori. Și anumite infecții, cum este HIV, pot slăbi imunitatea. De asemenea, o persoană se poate naște cu un sistem imunitar deficitar (deficiențe imune primare).

Studiile recente arată că, deși pacienții imunocompromiși reprezintă mai puțin de 3% din populația globală, mai mult de 40% din cei spitalizați cu infecții acute după vaccinare sunt persoane imunocompromise.