În anul precedent, 8,5% din populația Uniunii Europene nu și-a permis o masă care să conțină carne, pește sau un echivalent vegetarian o dată la două zile, cu 1,0 punct procentual mai puțin decât în 2023, arată Eurostat. Procentul a fost mai mare în rândul persoanelor aflate în risc de sărăcie: 19,4%, față de 6,4% în cazul celor care nu se aflau în această situație.
La nivel național, cel mai mare procent de persoane aflate în risc de sărăcie care nu și-au permis o masă adecvată a fost înregistrat în Solvacia (39,8%), pe următoarele locuri clasându-se Bulgaria (37,7%) și Ungaria (37,3%).
În schimb, cele mai mici procente s-au consemnat în Cipru (3,5%), Irlanda și Portugaia (ambele 5,1%).
În țara noastră, peste 25% dintre persoane se află în risc de sărăcie. Astfel, capacitatea de a ne permite o masă cu carne, pește sau echivalent vegetarian o dată la două zile se numără printre elementele analizate la nivel de gospodărie pentru a calcula rata de privare materială și socială severă. Aceasta reprezintă una dintre componentele indicatorului privind persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială.
Cu toate acestea, potrivit unui alt studiu, un român mănâncă mai mult de 38 de kilograme de carne pe porc pe an. Ceafa, pulpa și mușchiulețul își găsesc locul pe grătar, la sarmale, perișoare sau ardei umpluți. Însă, producția locală rămâne foarte scăzută.
Potrivit datelor oferite de Institutul Național de Statistică, 38,5 kilograme de carne de porc este fix cantitatea pe care o mănâncă, în medie, un român, pe parcursul unui an. Cât despre preț, kilogramul e ceafă, pulpă sau mușchiuleț costă și cu 10 lei mai mult decât unul de piept sau pulpe de pui. Însă românul preferă porcul pentru că e mai sățios. Mai mult, el poate fi gătit în felurite moduri, iar principalele preparate românești au la bază carnea de porc.
Potrivit celor mai noi date, consumul de carne a crescut la peste 70 de kg pe an pe cap de locuitor. Însă, vestea bună este că acoperim singuri cererea de carne de pui.