Parchetul General a deschis un dosar penal privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Peste 600 de plângeri au fost depuse

Parchetul General a confirmat deschiderea unui dosar penal în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, după ce o asociație a depus peste 600 de plângeri. Urmărirea penală a început la 27 iulie 2026 și vizează, în această etapă, faptele reclamate, nu persoane.

Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizările au fost înregistrate după ce o asociație a reclamat presupuse fapte legate de anularea scrutinului prezidențial.

„Ca urmare a depunerii de către o asociaţie a peste 600 de plângeri în contextul anulării alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024, la nivelul Secţiei de urmărire penală a fost constituit un dosar penal. La data de 27 iulie 2026, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem (cu privire la faptă). Precizăm că începerea urmăririi penale in rem reprezintă o etapă procedurală obligatorie, prevăzută de Codul de procedură penală, în cazul sesizărilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege”, a transmis Parchetul General.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și : Noi dezvăluiri incendiare din dosarul lui Bogdan Peșchir. Afaceristul l-a ajutat inițial pe George Simion, apoi s-a sucit în favoarea lui Călin Georgescu! ”Sunt pe campanie mode” / ”Le-am dat șah-mat la TikTok”

Alte articole

Ambasadorul Marii Britanii, despre anularea alegerilor prezidențiale din România: „A fost o surpriză uriașă pentru toată lumea”. Ce spune despre dovezile care au stat la baza deciziei CCR

Sandra Ionescu, astrolog FAS: „Pot apărea documentele care au dus la anularea alegerilor din 6 decembrie 2024”. Ce schimbări aduce luna octombrie

Potrivit surselor judiciare citate de Agerpres, plângerile au fost depuse de reprezentanți ai Asociației pentru Libertate și Egalitate Socială (ALES), în cadrul proiectului civic „Valul Democrației – Restabilim drepturile anulate în 6 decembrie 2024”.

Plângerile vizează constituirea unui grup infracțional organizat, abuzul în serviciu, infracțiuni contra umanității, complicitatea la uzurparea funcției, împiedicarea exercitării drepturilor electorale și represiunea nedreaptă. În sesizări este menționată și darea de mită, potrivit informațiilor prezentate de petenți.

Printre persoanele indicate în plângeri se numără foști oficiali de rang înalt, inclusiv fostul președinte Klaus Iohannis și fostul premier Marcel Ciolacu, alături de miniștri, reprezentanți ai conducerii militare și ai serviciilor de informații, precum și foști și actuali membri ai Curții Constituționale. Sunt menționați, de asemenea, procurori din cadrul Parchetului General.

Instituția a precizat că începerea urmăririi penale in rem reprezintă o etapă procedurală prevăzută de lege. În această fază, ancheta privește faptele sesizate, fără ca urmărirea penală să fie îndreptată automat împotriva unei persoane.

Parchetul General nu a oferit informații suplimentare despre evoluția dosarului, invocând caracterul nepublic al urmăririi penale.

„Având în vedere caracterul nepublic al urmăririi penale, nu pot fi comunicate informații suplimentare”, a transmis instituția.

Separat, Asociația pentru Libertate și Egalitate Socială a anunțat că a depus o altă plângere penală, care îi vizează pe procurori, personalul auxiliar și funcționari ai Parchetului General.

Reprezentanții asociației susțin că aceștia ar fi contribuit la înregistrarea și menținerea celor peste 600 de sesizări drept simple lucrări administrative. Aceste acuzații sunt distincte de cele cercetate în dosarul deschis la 27 iulie.

De ce au fost anulate alegerile prezidențiale din 2024

În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a decis anularea întregului proces electoral prezidențial și reluarea scrutinului. Hotărârea a venit pe fondul unor nereguli grave, al problemelor privind transparența finanțării campaniei lui Călin Georgescu și al ingerințelor online semnalate în documentele prezentate în cadrul ședinței CSAT.

Subiectul a rămas în atenția publică și după alegerile din mai 2025. Președintele Nicușor Dan a promis atunci prezentarea unui raport oficial privind anularea scrutinului, document care nu a fost făcut public până în octombrie 2026.

Citește și : Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu, chemați pentru a șasea oară la audieri în Senat

În declarațiile sale ulterioare, șeful statului a precizat că raportul pregătit la Cotroceni va analiza inclusiv acțiunile hibride atribuite Rusiei împotriva României și Europei din ultimele două decenii.

În octombrie 2025, Nicușor Dan prezentase liderilor europeni un document intitulat „Analiză privind războiul hibrid derulat de Federația Rusă împotriva României”, în care erau descrise atacuri cibernetice, acțiuni destabilizatoare, subversiune politică, dezinformare și propagandă.