Parchetul General cere DESECRETIZAREA unor documente pentru ancheta în cazul avionului prăbuşit în Apuseni

Ancheta în cazul avionului prăbuşit în Apuseni a ajuns la documentele secretizate. Procurorii militari au solicitat şi au primit de la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) documentele prezentate în şedinţa din data de 2 februarie privind accidentul aviatic din Munţii Apuseni iar de la STS au cerut declasificarea comunicărilor efectuate prin intermediul serviciului 112. În continuarea cercetărilor care se efectuează în dosarul privind accidentul aviatic produs la data de 20 ianuarie 2014, în Munţii Apuseni, echipa de procurori din cadrul Secţiei parchetelor militare, desemnată cu instrumentarea cauzei, a procedat, în perioada 17 – 21 martie 2014, la audierea unui număr de 9 persoane, martori şi părţi civile, se precizează într-un comunicat.

De asemenea, au fost solicitate de la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării documentele prezentate în şedinţa din data de 2 februarie 2014 privind accidentul aviatic, documente care au fost obţinute şi analizate.
De la Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă s-au primit înregistrările video ale aeronavei din momentele anterioare decolării.

În interesul efectuării cercetărilor în cauză, au mai fost solicitate:
• de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, declasificarea materialelor privind comunicările efectuate prin intermediul serviciului „112″ la data de 20 ianuarie 2014, în legătură cu accidentul aviatic, precum şi relaţii privind tehnicile de localizare a apelanţilor acestui serviciu;
• de la Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), relaţii privind modalitatea tehnică în care furnizorii de servicii publice de telefonie asigură preluarea apelului la serviciul de urgenţă „112″ şi facilitează localizarea acestor apeluri de către SNUAU „112″;
• de la Institutul de Medicină Legală Cluj Napoca, avizarea raportului de constatare medico-legală privind pe victima I.A.
În cauză urmează să se desfăşoare noi audieri, context în care, raportat la actele procedurale care se efectuează, vom ţine la curent opinia publică.

VEZI ŞI Sorin Ianceu CONTRAZICE STS: Am sunat la 112 şi am dat coordonatele zonei în care s-a prăbuşit avionul

Alte articole

Avion prăbuşit pe aeroport, coliziunea a fost filmată. Pasagerii au murit în incendiul de la sol

VIDEO Un avion cargo a derapat la aterizare şi a căzut în mare. Doi angajaţi ai aeroportului din Hong Kong au fost ucişi

Pe 20 ianuarie, un avion de tip Britten – Norman Islander (BN 2) cu şapte persoane la bord s-a prăbuşit într-o zonă împădurită din Apuseni, în zona Vârfului Petreasa, la peste 1.200 de metri altitudine.

În avion se aflau pilotul Adrian Iovan, copilotul şi o echipă de cinci medici de la Institutul Clinic Fundeni şi de la Spitalul Elias. Medicii erau transportaţi la Oradea, unde urmau să participe la o operaţie de prelevare de organe pentru transplant. Pilotul Adrian Iovan şi Aurelia Ion – o tânără, ofiţer-student – şi-au pierdut viaţa în urma accidentului aviatic.

Parchetul ICCJ a dispus, în cazul accidentului aviatic din Apuseni, începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu. Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, declara că în cazul accidentului respectiv pot răspunde penal atât persoane fizice, cât şi persoane juridice.Cercetările în dosarul accidentului din Apuseni sunt continuate de procurorii militari din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), după ce Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia şi-a declinat competenţa, în 4 februarie, din cauză că trebuie audiate persoane din instituţii centrale ale statului cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.

În urma accidentului aviatic, secretarul de stat din Ministerul de Interne Constantin Chiper a fost demis, în timp ce directorul general şi directorul de operaţiuni ai ROMATSA au demisionat. De asemenea, Ion Burlui a demisionat de la conducerea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Tot în urma accidentului aviatic a demisionat din funcţie şi fostul ministru liberal de Interne Radu Stroe, care declara că la MAI nu s-a organizat celulă de criză şi că regretă că tragedia a avut loc în mandatul său. 

Citeşte: Încă un dosar penal pentru tragedia din Apuseni. Vinovaţii riscă între 5 şi 25 de ani de închisoare