Vinerea Mare, cunoscută și sub numele de Vinerea Paștilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă, este una dintre cele mai tulburătoare și profunde zile din calendarul creștin ortodox. Este ultima vineri dinaintea Sfintei Învieri și ziua în care întreaga creștinătate își pleacă fruntea în tăcere și rugăciune, retrăind durerea și jertfa Mântuitorului, spune părintele Vasile Ioana, pentru Pro TV.
Citește și: VIDEO La Mănăstirea Hadâmbu, lângă Iași, pelerinii iau la pas un deal și parcurg simbolic Drumul Crucii
Se numește Vinerea Paștilor pentru că este vineri, chiar înaintea Duminicii Învierii – ziua care marchează biruința vieții asupra morții. Este numită Vinerea Patimilor deoarece, în această zi sfântă, Iisus Hristos a pătimit, a fost batjocorit, bătut, purtându-Și crucea în urcușul Golgotei, unde a fost răstignit pentru păcatele întregii omeniri.
Pentru mulți români, Vinerea Mare este și Vinerea Seacă – o zi a postului aspru, adesea cu post negru, în semn de compasiune și pocăință, dar și ca gest simbolic de unire cu suferința lui Hristos. Cei mai evlavioși credincioși nu mănâncă și nu beau nimic până la apusul soarelui, rugându-se în tăcere, cu gândul la jertfa supremă.
Este, de asemenea, o Vinere Neagră, nu în sensul întunecimii fără speranță, ci al durerii profunde și al introspecției. Bisericile se umplu de tăcere, de mirosul florilor și al candelelor aprinse. În această zi nu se oficiază Sfânta Liturghie, pentru că însăși Jertfa supremă a fost adusă o dată pentru totdeauna.
Seara, credincioșii vin cu evlavie la Denia Prohodului, cântând împreună cu preoții cele trei stări ale Prohodului Domnului. Deși este o zi a durerii, Vinerea Mare poartă în taină și promisiunea Învierii. Prin moartea Sa, Hristos a dăruit lumii viață veșnică. Așadar, această zi nu este doar una a suferinței, ci și a iubirii nemărginite și a speranței care nu moare niciodată.