Parlamentul de la Riga îşi alege noul preşedinte al Letoniei

Acest jurist de 63 de ani, care şi-a făcut studiile în Germania, este candidatul coaliţiei de centru-dreapta aflată la putere şi ar urma să obţină sprijinul a cel puţin 55 dintre cei 100 de parlamentari ai acestei ţări baltice, membră a NATO şi a zonei euro. Alţi doi candidaţi sunt în cursă pentru a-i succeda preşedintelui Raimonds Vejonis, care nu mai candidează.

Rolul de şef al statului leton este relativ formal. El este comandantul-şef al forţelor armate şi numeşte premierul şi ambasadorii. De asemenea, el poate propune legi, poate să le conteste pentru a le retrimite în parlament şi are dreptul de a dizolva forul legislativ, potrivit Agerpres.

Levits şi părinţii săi, patrioţi letoni de origine evreiască, au fost expulzaţi din Uniunea Sovietică în 1972, KGB-ul considerând că ei prezintă un risc pentru regimul comunist. Familia s-a stabilit în Germania, unde Levits a studiat dreptul şi ştiinţele politice. Revenit în Letonia, el a participat la redactarea declaraţiei de independenţă din 1990. Ulterior, el a devenit deputat, ministru al justiţiei şi ambasador în Elveţia, Ungaria, Germania şi Austria.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În 1995, Eglis Levits a fost numit la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), apoi, în 2004, a preluat actuala sa funcţie la CJUE. Replicând celor care-i reproşează că este un „leton din străinătate”, el susţine că îşi petrece tot timpul său liber în Letonia, cu familia, departe de Curtea de la Luxemburg. „Îmi place să mă plimb prin sate, să mă întâlnesc cu oamenii obişnuiţi. În mod sigur, cunosc Letonia mai profund şi mai personal decât majoritatea politicienilor care locuiesc la Riga”, a declarat el la Latvijas Radio 1, potrivit Agerpres.

Alte articole

Noi regulile pentru funcționarii publici. Decizia CCR schimbă legislația

Alegerile anticipate, imposibila poveste a politicii. De ce nu a reușit România niciodată să trimită Parlamentul acasă înainte de termen

Un grup de deputaţi din opoziţie a ales un înalt funcţionar de 43 de ani, Juris Jansons, în prezent mediator, pentru a-i înainta candidatura la preşedinţie.

Politicieni populişti antisistem au decis să-l sprijine în această competiţie pe tânărul deputat Didzis Smits, 44 de ani, economist şi fost şef al unei asociaţii din industria piscicolă.

Toţi cei trei candidaţi exclud orice cooperare politică cu Rusia, sursă de temeri în republicile baltice după anexarea Peninsulei Crimeea.