Parlamentul European: Va fi elaborat un plan pentru a contracara ştirile false înainte de campania pentru alegerile europarlamentare

La o întâlnire cu jurnalişti din România, care a avut loc luni la Bruxelles, Guillot a făcut o trecere în revistă a alegerilor europarlamentare din 2004 până în 2014 şi a punctat că cele de anul viitor sunt văzute ca unele de impact pentru întreaga Europă.

Cei peste 100 de milioane de cetăţeni europeni cu drept de vot îşi vor alege reprezentanţii în Parlamentul European în perioada 23 – 26 mai.

Vor fi primele alegeri europarlamentare la care Marea Britanie nu va participa, având în vedere că statul urmează să părăsească blocul comunitar la finalul lunii martie 2019.

Astfel, cetăţenii din 27 de ţări, state membre ale UE, vor alege, prin vot direct, 705 deputaţi care vor forma noul Parlament. În prezent, PE are 751 de membri.

Alte articole

Avalanșă de fake news despre polițiști sau angajați SMURD care, după ce au fost demiși, au făcut averi din jocuri de noroc. ”Conturi false, povești inventate”

7 din 10 tineri din România sunt captivi pe TikTok. Cum folosesc românii rețelele sociale în funcție de vârstă, studii, venit și mediul în care locuiesc

La cele mai recente alegeri europarlamentare, din 2014, şi-au exprimat opţiunile 42,61% dintre cetăţenii cu drept de vot ai celor 28 de state membre.

Cât priveşte România, aici au ales 32,44%, cifră în creştere spun reprezentanţii PE. Cea mai scăzută prezenţă la vot a fost înregistrată în Slovacia, cu 13% participare la scrutin în 2014, transmite News.ro.

În 2019, în ţara noastră, alegerile europarlamentare vor avea loc pe 26 mai. Înaintea lor, în timpul campaniei, va fi lansată platforma dedataastavotez.eu.

La nivel european, una dintre marile probleme în campania electorală şi nu numai este reprezentată de ştirile false. „Pentru că aceste alegeri vor fi foarte importante, poate cele mai importante din ultimii ani, la nivel european, dar şi naţional, stim că această problemă a ştirilor false nu este una doar teoretică. Este o problemă tot mai prezentă. Elaborăm un plan pentru a contracara ştirile false. Ele au existat mereu, ce s-a schimbat acum este intensitatea. Succesul ştirilor false este că aduc în atenţia publicului subiecte pe care acesta nu le prea poate verifica uşor”, a spus diplomatul.

În ultimele luni au avut loc numeroase întâlniri şi au fost demarate iniţiative, discuţii la nivel înalt. Comisia Europeană a organizat o consultare privind posibilitatea adoptării unei legi europene împotriva ştirilor false, iar concluzia a fost ca „înainte de a decide o posibilă reglementare – după modelul francez – la nivel european, ar fi mai bine să convingem fiecare stat membru să ia propriile decizii şi să reglementeze presei, platformele social media”. Dacă acest lucru nu va funcţiona, a spus Guillot, va fi aleasă varianta unei noi legislaţii.

Parlamentul european îşi propune să ajute oamenii să găsească sursele bune, de încredere, să stabilească o încredere între media şi instituţii şi să ajute iniţiativele care sunt legate de verificarea faptelor. „Când lupţi cu ştirile false, de fapt, reacţionezi”, a explicat el. Corectarea unei ştiri false este o bătălie pierdută, a mai spus purtătorul de cuvânt, iar o soluţie o reprezintă acţiunea, nu reacţiunea.

„Participarea la vot este o problemă naţională. Dacă urmăriţi rezultatele din anii precedenţi veţi vedea că există un tipar”, a mai spus el. Guillot a mai punctat că oamenii trebuie să vadă alegerile europarlamentare ca pe oricare altele şi că este de părere că anul viitor va creşte prezenţala vot.

Activitatea celei de-a opta legislaturi a Parlamentului European se va încheia pe 18 aprilie 2019.

Între momentele cheie din activitatea PE se numără dezbaterea cu preşedintele român Klaus Iohannis, programată pentru 23 octombrie, cu Angela Merkel, cancelarul federal al Germaniei, în prima jumătate a lui noiembrie, şi cu Pedro Sanchez, prim-ministrul Spaniei, stabilită pentru decembrie. În plus, în perioada următoare, partidele europene îşi vor desemna candidaţii „cap de listă”.

În ianuarie, România va prelua preşedinţia Consiliului, iar la începutul anului Parlamentul va vota cu privire la acordul de retrage a Marii Britanii din UE.

Campania electorală pentru alegerile europarlamentare va începe în martie, iar în aprilie şi mai vor avea loc dezbaterile dintre candidaţii „cap de listă”. Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în perioada 23 – 26 mai, iar sesiunea plenară inaugurală a noului Parlament ales va fi pe 2 iulie.