Paşte 2026, tradiţii şi superstiţii. Sărbătorită cu evlavie de creștinii din întreaga lume, ziua de 12 aprilie marchează în acest an Învierea Domnului și este considerată momentul triumfului vieții asupra morții. În România, tradițiile pascale îmbină elemente religioase cu obiceiuri populare, transmise din generație în generație. Astfel, fiecare gest – fie că este vorba de încondeierea ouălor sau de mersul cu stropitul – are la bază o semnificație profundă, legată de ideea de reînnoire, purificare și prosperitate.
În România, tradițiile pascale îmbină elemente religioase cu obiceiuri populare, transmise din generație în generație. Astfel, fiecare gest – fie că este vorba de încondeierea ouălor sau de mersul cu stropitul – are la bază o semnificație profundă, legată de ideea de reînnoire, purificare și prosperitate.
La Slujba Învierii, românii vin să ia lumina, pe care o duc apoi în casele lor. În această noapte se sfinţeşte pâinea numită paşti, fie sub formă de anafură sau anafură amestecată cu vin – în vestul ţării. În Bucovina, această pâine, sub formă de prescuri, este adusă la biserică de femei, în Vinerea Marea, când se slujeşte Sfântul Maslu. În zona Banatului, o aduce o singură familie, în Joia Mare, ca milostenie pentru o rudă decedată în anul care a trecut.
În Moldova, dar şi în alte zone ale ţării, se pregăteşte pasca. Ea are formă rotundă, pentru că se crede că scutecele lui Iisus au fost rotunde. Pasca este un aliment pe care şi evreii îl consumau când sărbătoreau Paştile, precum şi mielul. „Tăierea mielului la Paşte nu este altceva decât jertfa anuală a zeului din religiile precreştine”, spunea etnologul Ion Ghinoiu.
După sfinţirea din dimineaţa primei zile de Paşte, pasca dobândeşte puteri purificatoare şi se consumă imediat după anafură. Tot în coşul care se duce la sfinţit, femeile pun cârnaţi, ouă roşii, colaci, brânză, slănină, drob, usturoi, sare, prăjituri şi alte alimente, care, sfinţite, au puteri vindecătoare.
Lumânarea folosită la slujba de Înviere ar avea şi ea puteri deosebite. Ea trebuie păstrată timp de şapte ani şi este aprinsă în caz pericol.
În Bucovina, în noaptea Învierii, se lasă lumânările aprinse în toată casa şi curtea, în cinstea luminii aduse de Iisus în lume, prin Învierea Sa.
Din această noapte, salutul obişnuit este înlocuit cu „Hristos a înviat”, la care se răspunde „Adevărat a înviat”, salut păstrat până la Înălţarea Domnului, o formă de mărturisire a credinţei creştine.
La întoarcerea de la slujba de Înviere, creştinii pun într-un lighean un ou roşu şi o monedă de argint, peste care toarnă apă neîncepută. Api, se spală, dându-şi cu oul roşu peste obraz şi zicând: „Să fiu sănătos şi obrazul să-mi fie roşu ca oul, toţi să mă dorească şi să mă aştepte, aşa cum sunt aşteptat ouăle roşii de Paşti, să fiu iubit ca ouăle în zilele Paştilor”. Atunci când se dă cu banul pe faţă se spune: „Să fiu mândru şi curat ca argintul”.
La masa pascală, se ciocnesc ouăle vopsite, rostindu-se formula tradiţională „Hristos a înviat”. Mai întâi, ciocneşte capul familiei cu soţia, apoi restul familiei. Făcând acest lucru, se crede că membrii familiei se vor vedea şi pe lumea cealaltă.
În unele zone, oamenii se adună în curtea bisericii ca să ciocnească ouăle, urmând diferite reguli. Ouăle sunt examinate cu atenţie şi se alege oul cu coaja cea mai puternică (oul de găină are coaja cea mai subţire). Oul care se sparge îi rămâne celui care are oul întreg. Uneori copii ciocnesc ouăle pe bani: cel cu oul spart îi dă un bănuţ celui cu oul întreg.
În duminica Paştelui, se crede că:

Pe lângă obiceiurile de mai sus, Paștele este plin de superstiții și credințe care adaugă un strat de mister și magie acestor sărbători. Se crede, de exemplu, că în ziua de Paște, focul aprins în biserici și în casele oamenilor are puterea de a alunga spiritele rele și de a proteja locuința de ghinion. De asemenea, anumite gesturi sau cuvinte rostite în această perioadă se consideră a avea efecte pozitive asupra anului ce va urma.
O altă superstiție populară este legată de împărțirea ouălor încondeiate la masă. Se crede că persoana care primește primul ou va avea parte de un an plin de noroc și sănătate, iar ouăle în sine sunt considerate talismane care aduc protecție. Astfel, fiecare element din ritualurile pascale este încărcat de semnificații ce depășesc planul pur estetic, integrând în mod subtil credințele străvechi și speranțele unui viitor mai bun.
Un alt obicei interesant este cel al „dăruirii de coșuri tradiționale”, un gest prin care se împart simbolic daruri care conțin diverse alimente și produse de sezon. Aceste coșuri, pline de bunătăți, sunt pregătite cu multă grijă și sunt menite să reamintească de importanța generozității și a împărțirii în cadrul comunității. Dacă doriți să păstrați autenticitatea acestor tradiții, puteți opta pentru cadouri tradiționale disponibile online, care redau fidel spiritul sărbătorii și pot fi un cadou ideal pentru cei dragi – consultați oferta noastră de coșuri tradiționale.
Tradiţiile populare spun că în prima zi de Paşte fetele trebuie să se spele pe faţă cu apă în care au pus un ou roşu, bănuţi şi busuioc, pentru a fi sănătoase tot anul.
Paștele este plin de superstiții și credințe care adaugă un mister și magie acestor sărbători. Se crede, de exemplu, că în ziua de Paște, focul aprins în biserici și în casele oamenilor are puterea de a alunga spiritele rele și de a proteja locuința de ghinion.
De asemenea, anumite gesturi sau cuvinte rostite în această perioadă se consideră a avea efecte pozitive asupra anului ce va urma.
O altă superstiție populară este legată de împărțirea ouălor încondeiate la masă. Se crede că persoana care primește primul ou va avea parte de un an plin de noroc și sănătate, iar ouăle în sine sunt considerate talismane care aduc protecție.
Astfel, fiecare element din ritualurile pascale este încărcat de semnificații ce depășesc planul pur estetic, integrând în mod subtil credințele străvechi și speranțele unui viitor mai bun.
Un alt obicei interesant este cel al „dăruirii de coșuri tradiționale”, un gest prin care se împart simbolic daruri care conțin diverse alimente și produse de sezon.
Conf. univ. dr. Sorin Mazilescu, din cadrul Universității Politehnica București – Centrul Universitar Pitești, a prezentat o listă cu superstițiile de Paște:
– La Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă, la fel ca şi apa, are un rol purificator;
– În ziua de Paşti nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul;
– Lumânarea de la Înviere trebuie păstrata în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi naturale, supărări;
– Se spune că e bine să te speli pe faţă cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roşu, unul alb, un bănuţ de argint şi un fir de iarbă verde, semne ale sănătăţii, prosperităţii şi sporului în toate;
– În ziua de Paşti nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul;
– Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăţi din ele peste an;
– La masa de Paşti e bine să mănânci mai întâi un ou, se crede că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi peşte şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea;
– Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşti, te vei întâlni în lumea cealaltă;
– Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşti şi nu se strică, vei avea noroc tot anul;
– Dacă prima persoană care îţi intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul;
– De Paşti, există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rudele dragi;
– Se spune că cei ce mor în duminică de Paşti sunt scutiţi de Judecata divină, sufletele lor ajungând direct în rai;
– Copii născuţi de Paşti sunt binecuvântaţi, având o viaţa luminată şi presărată cu noroc toată viata.