Stropitul îşi are originea în Germania, iar majoritatea românilor din Ardeal l-au adoptat cu mare drag, scrie ziarulunirea.ro. La început, stropitul se făcea cu apă, ulterior este folosit prafumul. Apa este simbolul purificării încă din precreştinism, şi pentru faptul că apa provine din fântâni a apărut împodobitul cu ouă a fântânilor din satele populate de nemţi. Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanică în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii. Această zeiţă se numea "Ostera", denumire din care provine şi "Ostern" – Paşte.
Citeşte şi Vacanţa de Paşte 2019: Cât vor sta elevii acasă. CALENDAR EVALUARE NAŢIONALĂ pe clase
Printre alte obiceiuri de Pasti la catolici se numara daruirea si ciocnitul oualelor.
Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina a anului, pentru prima data fiind sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de Hristos. Cu ocazia iesirii din Egipt, cand au sarbatorit pentru prima data Pastele, toti evreii trebuiau sa ia un miel si sa il sacrifice. Apoi, cu sangele mielului erau unse ramele de lemn ale usilor de la casele in care locuiau acestia. In noaptea aceea, ingerul mortii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt si a omorat toti fiii intai nascuti ai egiptenilor in casele care nu aveau pe usa sangele mielului. In casele israelitilor nu a murit nimeni, pentru caacestia ascultasera porunca lui Dumnezeu si au pus sangele mielului pe usile lor. Sangele mielului oferea o garantie, un semn vizibil prin care credinciosii dadeau de inteles ca au luat in serios avertismentul lui Dumnezeu.
Din anul 1054, cand s-a produs Marea Schisma a Bisericii crestine, Pastele se sarbatoreste, cu unele exceptii, intotdeauna la date diferite la catolici si ortodocsi. Diferenta mai mare de o saptamana intre sarbatori nu exista, insa modul de calculare a datei Pastelui difera.
Incepand din anul 1582, biserica catolica si cea ortodoxa folosesc calendare diferite. Biserica cateolica se ghideaza dupa calendarul Gregorian, in timp ce ortodocsii au pastrat calendarul Iulian.
Catolicii calculeaza data Pastelui bazandu-se pe luna plina ecleziastica, calculata pe baza unor tabele oranduite de biserica si se bazeaza pe o data fixa pentru echinoctiul de primavara.
In opozitie, credinciosii de confesiune ortodoxa sunt ghidati de luna plina astronomica , calculata pe baza datelor astronomice si data reala – tot din punct de vedere astronomic, a echinoctiului de primavara.
Paștele catolic 2019 este sărbătorit în acest sfârșit de săptămână. Paștele ortodox 2019 va fi peste o săptămână. Care ar fi celelalte diferențe între marile Sărbători ale creștinătății?
Slujba de Înviere
La ortodocși ține aproape întreaga noapte de sâmbătă spre duminică. După ce, la miezul nopții, credincioșii sunt chemați să ia Lumina sfântă, slujba continuă până la orele trei sau patru dimineața. La catolici, slujba se termină la miezul nopții.
Postul Paștelui
Catolicii au un post mai blând, fiind permis consumul de ouă, lapte sau brânză. Cu excepția dezlegărilor la pește, de două ori pe durata Postului, ortodocșii care țin Postul nu au voie să consume nimic de origine animală (carne, ouă, sau lactate).
Calendarul
De la Marea Schismă a Bisericii creștine, din 1054, Paștile se sărbatoresc după calendare diferite. Catolicii calculează data Paștelui bazându-se pe luna plină ecleziastică și o dată fixă, stabilită de tabele bisericești, pentru echinocțiul de primavară. Ortodocșii stabilesc data Paștelui în funcție de luna plină astronomică și data reală, din punct de vedere astronomic, a echinocțiului de primavară. În ultimele trei decenii, Paștile catolic și ortodox au "căzut" de trei ori în aceeași zi.
Procesiunile
În țările catolice au loc procesiuni care evocă lumea antică din vremea lui Iisus. Actori în costumele personajelor biblice străbat în tăcere, la lumina faclelor, străzile centrale, într-o procesiune ce evocă Drumul Crucii. De asemenea, se desfășoară procesiuni de Florii.
facebook
twitter
