Patriarhia Română intervine în scandalul dezincriminării posesiei de droguri: „În fața unor asemenea practici, societatea este chemată să manifeste fermitate, pentru a apăra în special copiii și tinerii”

Patriarhia Română intervine în scandalul generat de propunerea legislativă privind dezincriminarea posesiei de droguri și transmite că orice modificare a legislației trebuie să țină cont în primul rând de sănătatea oamenilor, de protejarea familiei și de interesele comunității.

„Patriarhia Română ia act cu îngrijorare de proiectul de lege privind dezincriminarea unor fapte referitoare la deținerea de droguri pentru consum propriu și consideră că orice modificare a legislației în acest domeniu trebuie să aibă în vedere, cu prioritate, apărarea darului vieții, sănătatea persoanei și binele familiei și al comunității”, se arată în comunicatul Biroului de Presă al Patriarhiei Române.

Reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române spun că o atenție deosebită trebuie acordată copiilor și tinerilor, despre care afirmă că au nevoie de repere și modele de viață sănătoasă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și : DOCUMENT Senatoarea Victoria Stoiciu vrea dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu. Proiect de lege depus în parlament

Alte articole

România, între droguri și dezbaterea legalizării. O generație expusă, un sistem de ajutor tot mai puțin accesat și lecțiile Europei

Operațiunea „Breaking Bad” – două grupări de producție de droguri au fost distruse în Ucraina. România, pe traseul metadonei fabricate la Kiev

Patriarhia susține că o eventuală schimbare legislativă nu trebuie să transmită mesajul că drogurile reprezintă un fenomen normal sau lipsit de consecințe.

„Nicio schimbare legislativă nu trebuie să creeze impresia că folosirea drogurilor ar reprezenta un fapt lipsit de gravitate sau un comportament firesc. Prevenirea consumului, educarea tinerilor și sprijinul familiei trebuie să prevaleze întotdeauna”, a precizat Patriarhia.

Patriarhia cere o reacție fermă din partea societății în cazul traficanților de droguri și atrage atenția asupra efectelor pe care răspândirea drogurilor le poate avea asupra familiilor și comunităților.

„În fața unor asemenea practici, societatea este chemată să manifeste fermitate, pentru a apăra în special copiii și tinerii și pentru a împiedica răspândirea unor comportamente care aduc suferință persoanei, familiei și comunității”, a subliniat Patriarhia Română.

Patriarhia Română transmite însă că persoanele care se confruntă cu dependența nu trebuie tratate prin izolare sau stigmatizare și afirmă că Biserica este dispusă să le ofere sprijin, inclusiv familiilor acestora.

„Experiența pastorală a Bisericii arată că multe dintre rănile oamenilor provocate de dependențe nu se vindecă prin izolare și stigmatizare, ci prin compasiune şi sprijin pentru vindecare. În acest sens, Biserica Ortodoxă Română reafirmă disponibilitatea sa de a fi alături de persoanele afectate de adicții și de familiile acestora, prin rugăciune, consiliere pastorală şi ajutorare fraternă”, se mai arată în comunicat.

În final, Patriarhia Română își exprimă speranța că autoritățile și parlamentarii implicați în dezbaterea proiectului vor pune pe primul loc sănătatea persoanelor, protejarea tinerei generații și sprijinirea celor afectați de consumul de droguri.

Reacția Patriarhiei vine după depunerea la Senat a unui proiect de lege prin care deținerea de droguri pentru consum propriu ar urma să fie scoasă din sfera penală și sancționată contravențional, prin amenzi.

Citește și : România, între droguri și dezbaterea legalizării. O generație expusă, un sistem de ajutor tot mai puțin accesat și lecțiile Europei

Inițiativa este susținută de senatorii Daniel Fenechiu (PNL), Cristian Ghinea (USR) și Victoria Stoiciu (senatoare neafiliată). Pentru drogurile de risc, proiectul prevede amenzi între 1.000 și 1.500 de lei, iar în cazul drogurilor de mare risc, între 1.500 și 3.000 de lei.

Proiectul nu propune legalizarea drogurilor și nici dezincriminarea traficului. Acesta rămâne infracțiune penală, iar inițiatorii susțin că modificarea vizează exclusiv faptele legate de consumul propriu.