Patriciu Achimaş Cadariu, despre ancheta epidemiologică în cazul copiilor cu SHU de la Feteşti

„Avem în continuare probe care se analizează. Colegii de la Centrul European pentru Control al Bolilor au avut o teleconferință și progresăm, dar trebuie să punem cap la cap toate informațiile și să avem o imagine completă și complexă a întregului caz. Acum se continuă ancheta epidemiologică așa cum se procedează în fiecare situație”, a spus ministrul, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, cazurile de copii cu SHU apar sporadic, în fiecare spital mare de copii fiind înregistrați aproximativ 10 copii pe an cu această afecțiune.

„Cazuri din acestea apar tot timpul sporadic, în jur de 10 cazuri într-un spital pe an. Ele apar sporadic, nu ne mirăm că apar”, a spus demnitarul.

Citeşte şi: DSVSA Sălaj: Fabrica de lactate din Jibou nu poate fi incriminată în cazul elevilor intoxicaţi din Piteşti

Alte articole

Vlăduța Lupău, perioadă extrem de dificilă în viața de familie: „Nu dorm legat nici o oră noaptea”

Povestea dureroasă a unei familii din Iași. Nouă copii împart o singură jucărie: „Mai trebuie și câte un pachet la școală. Le dăm și noi când avem”

Unul dintre cei doi bebeluși din Fetești diagnosticați cu sindrom hemolitic-uremic (SHU) se simte ceva mai bine, a anunțat, luni dimineața, șefa Secției de Nefrologie de la Spitalul „Marie Curie”, dr. Mihaela Bălgrădean, subliniind că nu este recomandată introducerea cărnii în meniul copiilor înaintea vârstei de zece luni, deoarece tubul digestiv nu este suficient de maturizat pentru a procesa un astfel de aliment.

„Nu era în niciun fel indicată carnea la vârsta de șapte luni și jumătate, pentru că în nicio prescripție de diversificare alimentară nu figurează carnea la această vârstă. Din mai multe motive: tubul digestiv al copilului nu este încă maturizat pentru a procesa un astfel de aliment până la vârsta de doi ani. Mai este vorba — și se spune mult în ultimul timp de acest lucru — de o cantitate de proteine pe care nu trebuie să o primească în exces la această vârstă”, a precizat dr. Mihaela Bălgrădean.

Întrebată de ce există scheme de diversificare alimentară în care se recomandă fierberea cărnii de pui, în supă, chiar și pentru copii care au cinci-șase luni, șefa Secției de Nefrologie a explicat că acestea sunt rețete de pe internet, care ar trebui șterse.

„Dacă dvs priviți pe internet la rețete în care se recomandă carnea la vârsta de șase luni, ar fi bine să ștergeți — „delete” — acele informații, pentru că în noile scheme de diversificare a alimentației carnea se introduce în meniul copilului începând cu vârsta de zece luni. Lucrurile nu se fac oricum și în niciun caz nu se fac cu carne procesată, de genul: sarmale, perișoare, mici, chifteluțe și așa mai departe, cum noi am întâlnit în multe dintre cazurile foarte severe de sindrom hemolitic-uremic, în ultimii ani”, a arătat ea.

Citeşte şi: CAZUL COPIILOR INFECTAŢI CU E-COLI. Ministrul Sănătăţii: Rezultatele prezentate de Cantacuzino, doar un fragment

Referindu-se la cazurile celor doi copii de la Fetești, dintre care unul a consumat supă de pui, iar celălalt sarmale, ea a precizat că primul se simte mai bine, însă în cazul celui de-al doilea s-a instituit procedura de dializă.

„Copilul care a consumat supă de pui se simte ceva mai bine, urinează bine și, sigur, nu va avea nevoie de o procedură de dializă peritoneală în continuare. Va rămâne în observația noastră în următoarele câteva zile. Celălalt copil — ‘sărmăluță’ — el nu se simte la fel de bine. Boala lui este în plină desfășurare, s-a instituit procedura de dializă pentru demararea diurezei și pentru corectarea insuficienței renale acute, însă este un copil la începutul bolii care va avea nevoie de terapie susținută în continuare și de supravegherea noastră o perioadă de cel puțin două săptămâni de acum înainte”, a menționat medicul.

Dr. Mihaela Bălgrădean a adăugat că este posibil ca alimentele consumate de cei doi copii de la Fetești să nu fi conținut E-coli, iar boala să fi fost declanșată de faptul că au mâncat carne la o vârstă nepotrivită.

„Nici nu mă interesează dacă acea carne consumată a conținut sau nu E-coli. Să știți că e foarte posibil ca acea carne să nu fi conținut E-coli și acest sindrom să se fi declanșat din cauză că intestinul unui copil (…) nu are capacitatea la vârsta lui să digere carnea. (…) În general, nu au voie să mănânce niciun fel de carne înaintea acestei vârste, iar în momentul în care începe să se introducă în alimentație carnea, sigur că începem cu carne de pasăre și carne de vită”, a spus ea.

Întrebată dacă este posibil ca și ceilalți copii să fi fost afectați de consumul de carne, aceasta a precizat că nu poate face o astfel de afirmație.

„Mi-e foarte greu să mă exprim în felul acesta. Acolo s-au depistat în fiecare dintre situațiile respective germenele respectiv. Sunt anchete epidemiologice încă în curs, așa că probabil, până la urmă, se va vedea de unde a provenit această bacterie”, a susținut dr. Bălgrădean.