Patrimoniul UNESCO se îmbogăţeşte cu 18 locuri mirifice. Care sunt cele mai noi Rezervaţii ale Biosferei intrate în Reţeaua Mondială

Aceste rezervaţii vizează concilierea conservării biodiversităţii şi a activităţilor umane prin utilizarea durabilă a resurselor naturale. Ele există acum în 124 de ţări.

Pentru prima dată, o rezervaţie a biosferei a fost desemnată în Regatul Eswatini, în zona munţilor Lubombo, între Mozambic şi Africa de Sud. Acest sit găzduieşte ecosisteme de păduri, zone umede şi de savană şi 88 de specii de mamifere, între care rinocerul alb sau leopardul african, a afirmat Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, cu sediul la Paris. Trei situri au fost de asemenea recunoscute în Spania (Aldo Turia, La Siveria şi Valle del Cabriel), două în Italia (Po Grande şi Alpii Iulieni) şi două în Suedia (Vindelälven-Juhtatdahka, pe cercul arctic, şi Voxnadalen în centrul ţării). Înscrierea rezervaţiei Nordhordland din vestul Norvegiei, care include atât zone marine cât şi terestre, marchează întoarcerea Norvegiei la programul ONU, la 22 de ani după retragerea singurului său sit, rezervaţia biosferei din nord-estul Salvard, se menţionează în comunicat.

În Asia, se disting cinci astfel de situri: două în Coreea (Gangwon şi râul Imjin din Yeoncheon), două în Indonezia (Saleh-Moyo-Tambora şi Togian Tojo Una-Una), şi unul în Japonia (situl Kobushi care cuprinde majoritatea Munţilor Kanto).

UNESCO a anunţat de asemenea extinderea a opt rezervaţii existente ale biosferei, dintre care trei în Spania şi două în Chile.

Adoptat la începutul anilor 1970, programul UNESCO „Omul şi Biosfera” vizează îmbunătăţirea relaţiilor dintre om şi mediul său natural. „Este o iniţiativă de pionierat la originea noţiunii de dezvoltare durabilă”, susţine organizaţia ONU.