Patronate: Creşterile salariale nu trebuie decise în perioadele electorale, ci pe bază de analize

„Confederațiile patronale nu susțin o comunicare publică pe tema salariului minim, ca lupta electorală, de care se delimitează ferm, considerând-o total inadecvată și inoportună în aceste zile de final de mandat, în care ar trebui prezentat bilanțul mecanismelor create de actualul Guvern și al rezultatelor înregistrate pentru piața muncii, pentru întreprinderi și economie. Creșterile salariale nu trebuie decise în perioadele electorale și pentru scopuri politice, ci pe baza unor analize ale multiplelor implicații la nivel macroeconomic și fundamentări obiective, ‘pentru a asigura optimizarea funcționării economiei și a pieței muncii’, astfel cum este evidențiat și în studiul INCSMPS (Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale, n.r.), numai după ample negocieri între partenerii sociali, în scopul ajungerii la un consens între aceștia”, se arată în comunicatul ACPR.

De asemenea, ACPR susține necesitatea funcționării unei structuri tripartite, formată din autorități publice (Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economiei), alte autorități interesate, confederațiile patronale și sindicale reprezentative, finanțată din fonduri europene.

În viziunea patronatelor, noua entitate ar putea să realizeze prognoze, analize și scenarii privind evoluția salariului minim, a diverselor tendințe și evoluții ale economiei și pieței muncii, informații care să stea la baza deciziilor de modificare ale salariului minim, de aprobare a investițiilor publice în diverse zone, de alocare de resurse din fonduri europene sau naționale, privind învățământul dual și, în general, pentru orice politică publică privind forța de muncă, studiul unui prestator de servicii sau unei singure părți nefiind suficient în acest domeniu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Creșterea salariului minim având implicații multiple la nivel macroeconomic, este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective, cu corelarea creșterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni și județ, cu luarea în considerare a diferențelor dintre mediul urban și rural, salariul minim vizând toți angajatorii, inclusiv cei din sate și din zonele defavorizate din România. Analizele din cuprinsul studiului realizat de INCSMPS nu susțin scenariul creșterii salariului minim în 2017, evidențiind numeroase efecte negative asupra microîntreprinderilor, ratei de ocupare și șomajului, veniturilor bugetare, economiei în ansamblu”, menționează sursa citată.

Alte articole

Florin Manole, la preluarea ministerului: Legea salarizării unitare trebuie adoptată în 2027. Ce spune de pensii şi majorarea salariului minim

Bolojan, atac dur la social-democrați: ”Să se întrebe când nu au fost băuți: când nu au votat legea salarizării în august sau când propun acum să votăm”

Potrivit ACPR, menținerea problemelor privind stabilirea salariului minim subliniate în Raportul de țară arată că „lipsa unor criterii obiective pentru stabilirea acestuia generează incertitudine”, că „nu există în continuare orientări clare sau criterii care să ia în considerare impactul acestuia asupra creării de locuri de muncă, a condițiilor sociale și a competitivității”, în contextul unei „competitivități care nu se bazează pe costuri” și „bariere structurale care împiedică tranziția către o economie cu o valoare adăugată mai ridicată, ceea ce limitează capacitatea României de a promova o creștere durabilă”.

„În Raportul de țară se menționează și că ‘dialogul social rămâne deficitar’: pentru creșterea salariului minim nu sunt finalizate dezbaterile de la nivelul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, partenerii sociali nefiind consultați cu privire la ultima formă a conținutului studiului INCSMPS ‘referitor la nivelul salariului minim brut garantat în plată în România prin evaluarea efectelor economice și sociale ale aplicării acestuia, identificarea și evaluarea aspectelor care îl influențează, stabilirea acelor aspecte cu impact semnificativ (negativ/pozitiv) asupra mediului socio-economic, stabilirea măsurilor de control a acestora și a măsurilor de ajustare a efectelor negative’, studiu care necesită încă numeroase îmbunătățiri, astfel cum s-a evidențiat de către confederațiile patronale în cadrul ședinței din data de 16 noiembrie 2016”, potrivit patronatelor.

În plus, Alianța Patronală susține că studiul INCSMPS evidențiază numeroase efecte negative în cazul creșterii salariului minim, asupra microîntreprinderilor, ratei de ocupare și șomajului, veniturilor bugetare, economiei.

Din ACPR fac parte Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR), Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Confederația Patronală ‘Concordia’, Confederația Națională a Patronatului Român (CNPR) și Patronatul Național Român (PNR).

Luni, Bogdan Hossu, președintele Confederației Naționale Sindicale „Cartel Alfa”, a declarat, la finalul ședinței Consiliul Național Tripartit, că sindicatele și patronatele vor discuta, săptămâna viitoare, despre valoarea salariului minim pentru 2017, iar decizia urmează a fi luată după alegeri, probabil în ședința de Guvern de pe 14 decembrie.