Paul de România a pierdut definitiv procesul din Franța și poate fi predat autorităților din România. Radu Marinescu: „Fapte, nu vorbe”

Paul de România va fi predat autorităților de la București, o decizie considerată de fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, drept “un succes deosebit al autorităților judiciare române, al Ministerului de Justiție și al echipei care a lucrat profesionist la cooperarea judiciară internațională”.

„Curtea de Casaţie a Franţei a respins recursul lui Paul de Romania, împotriva hotărârii Curţii de apel Paris care decisese predarea sa către România pentru executarea pedepsei.

După mai multe refuzuri succesive de predare, am perseverat, s-a sesizat CJUE care a dat dreptate României, am revenit cu solicitarea de predare şi în final am triumfat definitiv. Paul de Romania se adaugă galeriei de condamnați sau urmariti penal cu notorietate aduși în România în timpul mandatului meu. Fapte, nu vorbe!”, este mesajul postat pe Facebook de fostul ministru al Justiţiei Radu Marinescu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Acuzațiile oficiale aduse lui Paul de România

Problemele penale ale lui Paul de România au început în anul 2006, perioadă în care este acuzat că a aderat la un grup infracțional organizat. Scopul acestei grupări era recuperarea ilegală a unor proprietăți de mare valoare, pe care acesta le revendica în calitate de moștenitor al familiei regale.

Alte articole

Frații Tate, tot mai aproape de extrădarea în Marea Britanie. Audierea finală, programată pentru 19 noiembrie

Paul de România, refugiat în Franţa, cere la Curtea de Apel de la Paris să nu fie extrădat: „România mă persecută de 30 de ani”

Citește și: Paul de România deschide un proces la New York și pretinde tabloul de El Greco, după ce Guvernul a reclamat dreptul de proprietate și a oprit vânzarea lucrării la Christie’s

În decembrie 2020, instanțele din România l-au condamnat definitiv la trei ani și patru luni de închisoare cu executare, sub acuzațiile de trafic de influență și complicitate.

Dosarul a fost unul de amploare, implicând condamnarea a 18 persoane și un prejudiciu uriaș adus statului român, estimat la peste 145 de milioane de euro. La doar o zi după pronunțarea sentinței, autoritățile române au emis primul mandat european de arestare pe numele său.

Refugiat în Franța, Paul de România a obținut o primă victorie în noiembrie 2023, când Curtea de Apel din Paris a respins cererea de extrădare trimisă de București. Judecătorii francezi au motivat atunci că acestuia nu i s-ar fi respectat dreptul la un proces echitabil în țară, invocând o problemă de procedură: doi dintre cei trei magistrați români care au dictat condamnarea nu ar fi depus jurământul legal.

Situația s-a schimbat radical în vara anului 2024. Pe 29 iulie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a tranșat disputa, stabilind că decizia instanței din Paris a încălcat principiul încrederii reciproce dintre statele membre UE și a reprezentat un control excesiv asupra sistemului judiciar român.