Pelerinaj Arsenie Boca. Psiholog: Cozile de la Prislop ascund nevoia de moralitate, de principii

Mii de pelerini din toată ţara s-au adunat sâmbătă la Mănăstirea Prislop. Se împlinesc 26 de ani de la moartea părintelui Arsenie Boca, numit de credincioşi Sfântul Ardealului”. Oamenii au mers kilometri întregi pe jos pentru a ajunge la mormânt pentru că deja drumurile s-au blocat.

Psihologul Iuliana Fulas afirma ca acele cozi interminabile de la Manastirea Prislop au o explicatie cat se poate de simpla, si anume ascund nevoia romanului de divinitate, nevoia acestuia de spiritualitate, care este o nevoie fundamentala pentru orice fiinta umana.

„Vorbim de nevoia de transcendere si de sens. Este o nevoie emotionala, iar aceasta apare in urma unui esec emotional, a unei traume psihice suferita la un moment dat in viata. Nevoia de spiritualitate este determinata din dorinta de satisfacere a unor nevoi ca: nevoia de sens, nevoia de valori absolute (adevar, dreptate, bine) si nevoia de a ne alina unele frici ca: frica de singuratate si frica de moarte”, explica psihologul Iuliana Fulas.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

In acelasi timp, psihologul spune ca atunci cand nimic nu ne mai aduce fericire, ne intoarcem catre spiritualitate. Tangenta la divinitate poate fi: o relatie de iubire autentica, care ne va face mai buni, mai nobili, mai spirituali; o relatie profunda cu copilul nostru, cu familia noastra, care ne pot da sentimentul comuniunii, senzatia de sens si bogatie interioara, continua specialistul.

Alte articole

Fenomenul dezlegării de blesteme și al vrăjitoriilor realizate de „preoți” și „măicuțe” a reapărut în mediul online. Avertismentul BOR: „Nu practicăm astfel de manifestări, care contravin învățăturii creștine”

Cea mai mare greşeală pe care o fac credincioşii care postesc, potrivit marilor duhovnici: „Poţi să te usuci şi să mori de foame, dar dacă facă greşeala asta, zadarnic îţi este postul”

„Cozile de la Prislop mai ascund nevoia de moralitate, de principii care sa ne ghideze viata, nevoia de a apartine unei familii extinse, nevoia de a delega responsabilitatea fericirii noastre unui lider spiritual – asa cum este Arsenie Boca – sau a divinitatii. Cautarea spirituala vine de cele mai multe ori in compensare pentru neimplinirea emotionala, care ar trebui sa vina de la parinti, partener de viata, familie, copii etc. Pentru nevoia de implinire emotionala, oamenii adera foarte usor la diverse grupuri ce le implininesc nevoi adiacente ca: sentimentul iubirii si a acceptarii neconditionate, sentimentul unei misiuni speciale, apostolice, senzatia detinerii adevarului suprem”, declara psihologul Iuliana Fulas.

Fenomenul Arsenie Boca, o sursa uriasa de venit pentru multi preoti

Intreg fenomenul Arsenie Boca a devenit o sursa incomensurabila de venit pentru minunile care apar la tot pasul: icoane care lacrimeaza, chipul Parintelui Arsenie Boca pe copaci, in copaci, pe pereti etc. In acelasi timp, Biserica Ortodoxa Romana ramane rezervata in aparitia acestor minuni insa, cu toate acestea, multi preoti speculeaza din punct de vedere economic acest fenomen national.

„Interesul financiar a aparut chiar si din partea Bisericii, mai exact a preotilor, care organizeaza pelerinaje cu microbuzul la Prislop. Parintele Arsenie Boca are si conturi pe Facebook, de unde organizeaza aceste pelerinaje. In spatele acestor conturi, de fapt, sunt preoti care au propriile lor fundatii. Aceste pelerinaje aduna sute de mii de oameni, dar si sume uriase de bani. In acelasi timp, Parintele Arsenie Boca nu este doar Sfantul Ardealului, el a devenit si tricou, si prosop de plaja, si cana de cafea sau orice alt obiect ce poate fi vandut. Arsenie Boca este un fenomen ce oscileaza intre credinta si afacere”, declara psihologul Iuliana Fulas.

In alta ordine de idei, psihologul compara fenomenul parintelui Arsenie cu fenomenul de la Maglavit din 1935, in care ciobanul Petrache Lupu pretindea ca l-a vazut si a vorbit cu Dumnezeu, cu amendamentul ca datorita surselor numeroase de informare de care ne bucuram in zilele noastre, cel putin teoretic oamenii sunt mai greu de manipulat.

Psiholog: „A cauta minuni inseamna o foarte putina credinta”

Specialistul afirma ca multi oamenilor merg la Prislop, nu doar sa se roage, ci sa caute minuni, iar acest lucru contrazice ideea de credinta.

„Cand sunt intrebati de ce au venit la mormantul parintelui Arsenie, ei raspund ca sunt bolnavi, nefericiti si spera ca Parintele sa faca minuni cu ei. A cauta minuni inseamna o foarte putina credinta. Credinciosii care merg la biserica, care cunosc Evanghelia, predica preotilor, nu cauta minuni, ci relatia cu Dumnezeu. Sufletul se vindeca atunci cand ramane deschis, cand iubeste in loc sa urasca, cand zambetul castiga in fata lacrimilor. Ura, invidia, rautatea sunt sentimente care modifica ADN-ul, in timp ce iertarea, iubirea si rugaciunea din inima deschid spirala ADN-ului”, conchide psihoterapeutul Iuliana Fulas.

Citeşte şi Profeţie cutremurătoare a lui Arsenie Boca: „România va fi ÎNCONJURATĂ DE FLĂCARI!”

Arsenie Boca s-a născut pe 29 septembrie 1910 în localitatea Vața de Sus (Hunedoara). A studiat la Academia Teologică „Andreiana” din Sibiu, pe care a absolvit-o în 1933.

În Vinerea Izvorului Tămăduirii, după Paștile anului 1940, a fost tuns în călugărie la Mânăstirea Brâncoveanu — Sâmbăta de Sus, primind numele Arsenie. Ca preot, duhovnic și stareț, va începe cu putere, cu duh apostolesc și chiar prorocesc mișcarea unică de la Sâmbăta, de redeșteptarea religioasă și morală a credincioșilor. A fost părinte ieromonah, teolog, artist plastic, stareț la Mănăstirea Brâncoveanu și apoi la Mănăstirea Prislop. În anul 1959, regimul comunist a desființat lăcașul de cult din Hunedoara, l-a transformat în cămin de bătrâni, iar părintele Arsenie Boca a fost alungat din mănăstire.

Securitatea i-a interzis să mai slujească în vreo biserică din România. Părintele a fost arestat și torturat de fosta Securitate în anii 1948 și 1951 pentru presupuse legături cu legionarii, fapte negate de acesta. Închis la Jilava, București, Timișoara și la Oradea, condamnat la muncă silnică la Ocnele Mari și la Canal, părintele a revenit, la sfârșitul pedepsei, ca stareț la Mânăstirea Prislop.

A fost unul dintre martirii gulagului comunist. A pictat biserica din comuna Drăgănescu, la 25 km. de București.