Procesiunea Calea Sfinţilor cu moaştele Cuviosului Dimitrie cel Nou va avea loc joi, la ora 11.00, pe bulevardul Regina Maria, de la Biserica Sfântul Spiridon Nou, la aceeaşi oră, urmând să fie aduse în procesiune sfintele moaşte ale Sfântului Mare Mucenic Artemie, care se află spre venerare la Mănăstirea Căldăruşani, a informat Biroul de presă al Patriarhiei.

Cele două procesiuni se vor întâlni la Sfânta Cruce din piatră de la baza colinei Patriarhiei, unde, la ora 11.30, va avea loc întâmpinarea icoanei făcătoare de minuni a Sfintei Împărătese Elena în care se păstrează părticele din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci şi din moaştele Sfintei, precum şi a icoanei istorice a Sfântului Împărat Constantin cel Mare, aduse la Bucureşti de o delegaţie a Bisericii Greciei condusă de mitropolitul Corintului, Dionisie.

Alte Articole

Lista ţărilor cu risc epidemiologic a fost actualizată. Marea ...

Veteranul de război care s-a vindecat recent de COVID-19 a murit. ...

ALOCAŢII 2021. BNS cere Guvernului să revină asupra decizei ...

În continuare, cele două icoane, împreună cu moaştele Sfântului Mare Mucenic Artemie şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, vor fi aduse în procesiune până la podiumul special amenajat în apropierea Catedralei Patriarhale, unde vor fi întâmpinate de către patriarhul Daniel, înconjurat de ierarhi ai Sfântului Sinod şi, apoi, vor fi aşezate spre închinare într-un baldachin.

La ora 17.00, la Biblioteca Sfântului Sinod de la Mănăstirea Antim vor fi organizate o manifestare comemorativă şi o expoziţie de fotografii şi documente inedite dedicate preotului academician Niculae M. Popescu la împlinirea a 50 de ani de la moartea sa (1963).

Vineri, Sfânta Liturghie va fi oficiată în Catedrala Patriarhală începând cu ora 9.15.

Sâmbătă, de sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, Sfânta Liturghie va fi oficiată de mitropolitul Corintului.

Duminică, de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, între orele 6.30 şi 8.00, în Catedrala Patriarhală va fi oficiată Sfânta Liturghie pentru credincioşii care doresc să se împărtăşească.

La ora 9.30, patriarhul Daniel va oficia Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de ierarhi ortodocşi din ţară şi străinătate, preoţi şi diaconi, pe podiumul de lângă Catedrala Patriarhală.

La ora 18.00, în Aula Magna Teoctist din Palatul Patriarhiei va avea loc etapa finală a celei de a şasea ediţii a concursului coral naţional de muzică bisericească, intitulat Lăudaţi pe Domnul, organizat de Sectorul Teologic-Educaţional al Patriarhiei Române. Vor concura cele şase formaţii corale parohiale mixte câştigătoare ale concursurilor desfăşurate în fiecare mitropolie din ţară.

Luni, 28 octombrie, după Sfânta Liturghie, începând cu ora 12.00, va avea loc şedinţa solemnă a Sfântului Sinod cu tema 2013 – anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi anul comemorativ Dumitru Stăniloae.

Marţi, 29 octombrie, la ora 7.30, în Catedrala Patriarhală va fi oficiată Sfânta Liturghie arhierească care va fi urmată de un Te Deum în deschiderea lucrărilor Sfântului Sinod, reunit în şedinţă de lucru la reşedinţa patriarhală.

Delegaţia Bisericii Greciei se va întoarce în Grecia în ziua de marţi, 29 octombrie, cu icoanele Împărătesei Elena şi Sfântului Împărat Constantin cel Mare.

Creştinii ortodocşi îl prăznuiesc duminică pe Cuviosul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor (sărbătorit anual la 27 octombrie), ale cărui sfinte moaşte se păstrează în Catedrala Patriarhală.

Părinţii Sfântului erau ortodocşi, de origine valahă (română), şi se îndeletniceau cu agricultura şi cu creşterea vitelor. Deşi nu s-au păstrat multe documente scrise în legătură cu data naşterii Sfântului Dimitrie, se crede că aceasta s-ar fi întâmplat prin sec. XIII, pe vremea împăraţilor Petru şi Ioniţă Asan ai statului româno-bulgar.

Ocupaţia de bază a tânărului Dimitrie era tot creşterea animalelor, ca şi a părinţilor săi, dar adevărata sa vocaţie era aceea de a-L sluji pe Hristos. De aceea, încă din tinereţe, a intrat în viaţa monahală.

Moaştele Sfântului aveau să fie descoperite în mod minunat, atunci când au crescut apele Lomului, surpând intrarea în peştera Sf. Dimitrie. O copilă bolnavă a avut o viziune despre locul unde se aflau moaştele Sfântului, viziune pe care a povestit-o părinţilor. Aceştia au anunţat preoţii Bisericii, care adunându-se cu sobor mare la locul indicat de copilă, au descoperit acolo, în albia râului, moaştele întregi ale Sfântului.

Ca mărturie a revărsării Duhului Sfânt asupra unde au stat, fiind cinstite cu evlavie, până în anul 1774, când, datorită invaziei armatelor otomane, ele au fost luate şi trecute Dunărea, la români, cu scopul de a fi duse în Rusia. Însă, la Bucureşti, un creştin cu inimă aleasă, anume Hagi Dimitrie, a intervenit pe lângă autorităţile militare ruseşti, aflate în acel moment la sud de Dunăre, pentru a dărui aceste sfinte moaşte românilor, având în vedere că Sfântul Dimitrie era de neam vlah. Autorităţile ruseşti au fost de acord, totuşi s-au învoit ca măcar mâna dreaptă a Sfântului să ajungă la Kiev, unde se crede că se păstrează şi astăzi în Lavra Pecerska.

În acest fel, sfintele moaşte au fost aduse la Bucureşti, întâmpinate cu mare alai, de toţi credincioşii şi clericii bucureşteni, în frunte cu mitropolitul Grigorie al Ţării Româneşti. Ele au fost aşezate în Catedrala mitropolitană, astăzi actuala Catedrală patriarhală, unde şi astăzi moaştele Sfântului Dimitrie sunt izvor de binecuvântare duhovnicească. Sfântul a fost declarat ocrotitor al Bucureştiului, iar harul său s-a făcut simţit şi prin numeroasele vindecări ce s-au petrecut la racla sa.

Luând în seamă aceste daruri dumnezeieşti ale Sfântului Dimitrie, Biserica Ortodoxă îl socoteşte pe bună dreptate doctor iscusit al bolnavilor, izbăvitor al celor chinuiţi de duhuri necurate, întăritor al bătrânilor, învăţător al celor tineri, mângâietor al celor întristaţi, grabnic ascultător al celor ce se roagă, izbăvitor al celor ce sunt în primejdii, sprijinitorul întregii creştinătăţi, precum şi ocrotitorul ţării noastre.

Creştinii ortodocşi îl prăznuiesc sâmbătă pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, ocrotitorul oraşului grecesc Tesalonic.

Pomenit de Biserica Ortodoxă pe 26 octombrie, Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir s-a născut în Tesalonic, din părinţi drept-credincioşi. După moartea tatălui său, guvernator al regiunii, Dimitrie a fost numit de împăratul Maximilian succesor al acestuia, încredinţându-i cetatea, cu porunca să o ‘cureţe’ de creştini.

Dimitrie, însă, nu a respectat ordinul şi a început el însuşi să propovăduiască Evanghelia. Ulterior, împăratul a aflat de acest lucru şi a poruncit să fie închis. În ziua de 26 octombrie au intrat în temniţă ostaşi şi, găsindu-l stând la rugăciune, l-au ucis cu suliţele.

Deasupra mormântului Sfântului Dimitrie a fost zidită o biserică mică, în care se săvârşeau minuni şi bolnavii primeau tămăduire. Unul dintre aceştia, Leontie, a hotărât să-i dedice sfântului, în semn de mulţumire, o biserică mare şi frumoasă. Dărâmând vechiul lăcaş, el a găsit moaştele lui Dimitrie întregi şi nestricate, din care a izvorât mir şi a umplut toată cetatea de mireasmă. Leontie a ridicat în acel loc biserica, punând osemintele sfântului într-o raclă, pentru a fi cinstite de credincioşi.