PENSII 2022, noi modificări legislative.  „Un părinte care a luat indemnizaţie de creştere pentru 2-4 copii va avea un punctaj care nu-i va asigura un trai decent la pensie”, se precizează în expunerea de motive. În aceste condiţii, a fost adoptată de către Senat şi înaintată Camerei Deputaţilor – cameră decizională, o Lege privind modificarea art.151 alin. 8 din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii.

Pensii 2022. Vârsta de pensionare pentru femei s-a majorat în iunie!
Actul vine cu o modificare extrem de importantă pentru toţi salariaţii din România care au copii şi care au beneficiat de indemnizaţie pentru creşterea copilului pentru o perioadă de doi sau trei ani.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Ioan Andone s-a mutat în Spania. „Cheltuiesc mai puţini ...

Marcel Ciolacu îi răspunde lui Clotilde Armand, după ce primărița ...

Iată ce scrie în expunerea de motive: 

„Chiar dacă părintele poate beneficia de indemnizaţia pentru creşterea copilului, acesta, din păcate, suferă pe termen lung din cauza prevederilor fostelor/actualei legi a pensiilor. Astfel, pentru perioada de 2 ani, respectiv 3 ani, în care părintele beneficiază de indemnizaţie pentru creşterea copilului, punctajul de care beneficiază ca asigurat în sistemul public de pensii este unul cu totul descurajator.

Astfel, pentru calculul punctajului lunar se utilizează 25% din câştigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective. În aceste condiţii, un părinte (mamă, tată) care beneficiază de indemnizaţie pentru creşterea copilului pentru 2,3 sau 4 copii, atunci acesta va avea la finalul stagiului de cotizare un punctaj care nu-i va asigura un trai decent la pensie.

Aşadar, considerăm că în scopul stimulării tinerelor familii de a avea cel puţin 2 copii, se impune ca pentru perioadele în care au beneficiat de indemnizaţia pentru creşterea copilului pentru calculul punctajului lunar să se utilizeze integral câştigul salarial mediu brut lunar pentru perioadele respective.

Pensii 2022. Veste proastă pentru 8 milioane de români, scăderea e confirmată oficial
Ţinem să precizăm că această măsură nu generează niciun fel de impact bugetar în următorii 10 ani, însă va stimula puternic tinerii activi pe piaţa muncii să aibă familii numeroase, având garanţia că perioadele afectate pentru îngrijirea copilului nu le generează un impact negativ asupra drepturilor pensiei viitoare.”

PENSII 2022. Senatul adoptă prezentul proiect de lege

Articol unic – La articolul 151 din Legea nr.127/2019 privind sistemul public de pensii, publicată  în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.563 din 9 iulie 2019, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(8) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. f), realizate în intervalul cuprins între data de 1 ianuarie 2006 şi data intrării în vigoare a prezente legi, la calculul punctajului lunar se utilizează câştigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective.”

Pensii 2022. Un oficial al Fondului Monetar Internaţional a vorbit despre posibilitatea ca Guvernul României să majoreze pensiile. Întrebat dacă Guvernul ar putea majora pensiile anul acesta, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional, Jan Kees Martijn, a declarat:  „Guvernul are de făcut o alegere dificilă pentru fiecare dintre aceste cheltuieli pentru că nivelul deficitului este prea mare şi trebuie redus. Asta nu înseamnă că Guvernul nu are loc. Este ceva loc pentru persoanele care au cea mai mare nevoie, dar Guvernul trebuie să fie foarte atent şi să țintească foarte atent anumite grupuri.

Este o alegere şi trebuie să vadă întreaga gamă de oameni care sunt impactări de inflația mare şi să țintească cheltuielile cu atenție către grupurile care au cea mai mare nevoie”, spune şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional, Jan Kees Martijn într-un interviu.

PENSII 2022, modificări pentru mai multe categorii profesionale

Un grup de parlamentari propun, prin-un proiect de lege depus la Senat spre dezbatere, să corecteze o inechitate existentă în Legea pensiilor. Modificarea vizează o anumită categorie de angajați care ar putea să iasă mai devreme la pensie, cu îndeplinirea unei singure condiții.

Concret, în cazul în care proiectul trece cu succes întreg parcursul legislativ din Camera Superioară a Parlamentului, primește votul deputaților, este publicat în Monitorul oficial și ajunge, în sfârșit, să fie pus în aplicare, dansatorii și soliții de balet vor beneficia de condițiile de pensionare prevăzute în Legea pensiilor nr. 263/2010 și care se aplică pentru balerini și acrobați.

Balerinii și acrobații beneficiază acum, după cum stabilește Legea pensiilor, de o vârstă standard de pensionare redusă, ce nu poate fi mai mică de 40 de ani pentru femei și 45 de ani pentru bărbați. Cu excepția balerinilor și acrobaților, vârsta standard de pensionare redusă pentru profesiile din domeniul artistic ce pot fi încadrate în condiții speciale de muncă este de 50 de ani.

De vârsta de pensionare redusă amintită pot beneficia doar cei ce au activat (și cotizat) cel puțin 20 de ani în locuri de muncă din domeniul artistic, pentru care reducerea vârstei standard de pensionare este de 15 ani.

Pe lângă cea de balerin sau acrobat, din categoria profesiilor din domeniul artistic ale căror locuri de muncă se încadrează în condiții speciale mai fac parte și cele de dansator, jongler, clovn, călăreț de circ, dresor de animale sălbatice, solist vocal de operă și de operetă, instrumentist la instrumente de suflat și cascador.

Inițiatorii consideră că măsura e absolut necesară, “având în vedere statisticile care relevă faptul că, după vârsta de 40 de ani, condiţia fizică, inclusiv musculatura dansatorilor şi soliştilor balet, este deteriorată, fără a mai putea face faţă prezentării spectacolelor la un nivel artistic de înaltă calitate sau de mai lungă durată şi faptul că în rândul salariaţilor dansatori din instituţiile de profil se constată că, după vârsta de 45 de ani, aceştia se află cel puţin opt luni din an în concedii medicale sau pe tratamente de recuperare a problemelor la ligamente şi fracturilor”.

În plus, acum, de condiții mai bune de pensionare beneficiază persoane cu același tip de activitate (balerini și acrobați), ceea înseamnă existența unei inechități, precizează, în acest context, Avocatnet.

De amintit că, tot în Legea pensiilor scrie că soțul supraviețuitor poate beneficia de pensia de urmaș la decesul unuia dintre cei doi parteneri de viață, dacă este îndeplinită condiția duratei minime a căsătoriei, care este de cel puțin 10 ani.

Atenție însă că decizia Curții Constituționale a României stabilește că, pentru îndeplinirea acestei condiții, nu pot fi luați în calcul și anii de concubinaj la stabilirea dreptului la pensia de urmaș.

Dar ce este, de fapt, pensia de urmaș? Potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, această formă de venit ”se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor, dacă susținătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii”.

Condiția de bază pentru ca soțul supraviețuitor să aibă dreptul la pensie de urmaș pe toată durata vieții, la împlinirea vârstei standard de pensionare, în cazul decesului partenerului, este ca durata căsătoriei să fi fost de cel puțin 15 ani.

Totuși, soțul supraviețuitor are dreptul la pensia de urmaș și în cazul în care durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puțin zece ani.