Pensii 2024. Avertisment grav pentru 5 milioane de români, ce se întâmplă cu majorările promise

Noua lege a pensiilor din România, aprobată luni în Parlament, ar putea prezenta un risc fiscal pe termen mediu, consideră Fitch, precizând că legea subminează sustenabilitatea sistemului de pensii.

26 nov. 2023, 19:27
Pensii 2024. Avertisment grav pentru 5 milioane de români, ce se întâmplă cu majorările promise
Suma pe care o va primi în 2024 un profesor care are acum pensia de 3.507 lei. Noua lege a pensiilor a fost votată în Parlament

Pensii 2024. Noua lege, care a primit aprobarea Parlamentului pe 20 noiembrie, are scopul de a elimina neconcordanțe în modul în care sunt calculate pensiile de stat, ca parte a eforturilor de îmbunătățire a sustenabilității pensiilor publice în cadrul Planului național de recuperare și rezistență al României. Vârsta de pensionare pentru femei va crește la 65 de ani până în 2035, iar indexarea se va baza pe ratele medii ale inflației de anul viitor.

Cu toate acestea, consideră Fitch, un element neașteptat al reformei este recalcularea planificată, care va duce la o creștere a aproximativ 3 milioane de pensii cu o medie de 22% în septembrie anul viitor, potrivit guvernului. Acest lucru ar putea submina sustenabilitatea pe termen mediu a sistemului de pensii.

Implicațiile fiscale pe termen scurt par limitate, deoarece impactul recalculării s-ar concretiza abia la sfârșitul anului 2024. Cu toate acestea, din 2025, impactul fiscal va fi mare și persistent. Ministerul de Finanțe a estimat că costul ar putea fi aproape de 1,8% din PIB în 2025, implicând un decalaj fiscal de 6,1% din PIB în absența măsurilor de compensare.

PENSII 2024 Detaliul ascuns din noua lege a pensiilor care va afecta toţi angajaţii din România. Ce se poate întâmpla în 2024

Pensii 2024. Actualul ministru al Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a afirmat că legea este „stabilă şi sustenabilă“ şi a explicat cum va face rost de bani pentru pensii: „O mai bună colectare, o mai mică evaziune fiscală şi înțelepciune între noi, cei care lucrăm împreună în Guvern, sunt elementele care ne vor duce la respectarea drepturilor românilor pentru care au muncit o viaţă“.

Liberalii le-au răspuns colegilor din coaliţie prin vocea preşedintelui partidului, Nicolae Ciucă, şi a purtătorului de cuvânt al formaţiunii, Ionuţ Stroe.

Şeful PNL a subliniat că formaţiunea pe care o conduce a majorat pensiile de fiecare dată „pe baza unor calcule solide și bine fundamentate“, în timp ce Ionuţ Stroe le-a bătut obrazul colegilor de la guvernare că și-au coordonat ieșirile critice la adresa PNL pentru a acoperi gafa făcută de ministrul Muncii, care a anunțat niște cifre eronate, punând în dificultate Ministerul de Finanțe.

Pensii 2024. Profesorul de economie Cristian Păun a explicat, pentru „Adevărul“, că în prezent la bugetul de stat nu sunt bani pentru astfel de majorări fără impunerea unor noi măsuri fiscale, precum creşteri de TVA, iar dacă Ministerul Finanţelor nu găseşte fonduri, creşterea pensiilor va fi doar o promisiune, cum s-a întâmplat şi în trecut.

„Nu sunt găsiți banii, nu se plătesc pensiile. A mai fost această situație în care se votează o lege a pensiilor și se votează în general legi fără să existe bani pentru ele. Și, fără o fundamentare corectă a legii și fără o sursă de finanțare clară, nu facem altceva decât să promitem oamenilor niște lucruri pentru care nu avem bani, ceea ce înseamnă că ne batem joc de ei, vânzându-le niște iluzii și, pentru că facem lucrurile astea și le forțăm permanent, punem România într-o situație foarte riscantă, pentru că România, în momentul de față, depinde foarte mult de credibilitatea pe care o are în fața creditorilor săi internaționali“, a afirmat specialistul.

EXCLUSIV | Ce pensii cresc cu 80% după recalculare. Marius Budăi, anunț de ultimă oră pentru pensionari: ”Vorbesc pentru fiecare suflet în parte”

 

 

Economistul menţionează că singurul mod de a avea sustenabilitate este creşterea taxelor şi aminteşte că statul are probleme cu sistemul de pensii în contextul scăderii natalității și creșterii numărului celor care aleg să părăsească țara încă din școală.

Mai mult, Păun punctează că guvernanții nu ar trebui să depășească limitele negociate cu Uniunea Europeană pentru că ar destabiliza statul.

„În momentul în care tu vii și faci astfel de cheltuieli fără să ții cont că dai peste cap stabilitatea macro-economică, stabilitatea financiară a României, tu practic arăți că nu te interesează acordul din care România face parte, cel mai important fiind cel cu Uniunea Europeană, care spune clar că nu ar trebui să depășim 3% din PIB pentru că sunt niște consecințe economice, reprezintă datorie în plus, reprezintă inflație, reprezintă dobândă în plus. Nu ar trebui să depășim pentru că ne destabilizează. Arătăm că nu ne pasă de stabilitatea macro-economică a României, de aceste acorduri, de creditorii internaționali. Pentru noi, important este să promitem niște lucruri care nu se vor întâmpla sau care este foarte puțin probabil să se întâmple. Sumele sunt impresionante“, a mai afirmat profesorul.

Conform noii legi a pensiilor, veniturile ar urma să crească în două tranşe, la începutul anului viitor şi în septembrie 2024, în apropierea unor rânduri de alegeri. Mai exact, prima mărire ar fi de 13,8%, iar a doua, de 40%. Ministrul Muncii a afirmat că trei milioane de persoane vor avea pensiile mai mari.

Banii pentru pensiile mărite din 2024 vor fi luați de la bugetul asigurărilor sociale, contribuțiile salariaților pentru pensii nu vor crește, iar legea pensiilor proaspăt adoptată nu va fi modificată în următorii 5 ani, spune ministrul Muncii, într-un interviu pentru Europa Liberă.

Noua lege a pensiilor prevede o indexare a pensiilor cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024 și recalcularea tuturor pensiilor până la 1 septembrie. Simona Bucura-Oprescu spune că impactul bugetar pentru creșterile din ianuarie 2024 este de 0,6% din PIB.

Întrebată de unde va lua guvernul banii pentru noile măriri de pensii, Simona Bucura-Oprescu a spus că sursa de finanțare va fi tot bugetul de stat.

„Se lucrează la proiectul bugetului de stat pentru 2024. Este foarte important că prin noua lege a pensiilor aducem respect românilor, aducem echitate și, sigur, este foarte important să avem și sursele bugetare pentru asta”, spune ministrul Muncii.

În același timp, premierul Marcel Ciolacu și președintele Senatului, Nicolae Ciucă, au spus că banii de pensii vor veni din creșterea economică pe care o va avea România.

Întrebată dacî vor crește contribuțiile la asigurările sociale pentru salariați, Simona Bucura-Oprescu a declarat: „Este foarte important ca românii să știe că avem un mecanism de înfrânare în actualul proiect de lege. Mecanismul de înfrânare este tocmai partea acestei componente legate de sustenabilitate și avem partea acestui mecanism și o regulă care cumva își propune să limiteze creșterile ad-hoc de pensii. Cu alte cuvinte, dacă am ieșit din parametri pe care noi i-am statuat prin actualul proiect de lege, atunci o condiție impusă de Comisia Europeană este aceea că venim cu un mecanism care ar presupune să crească și contribuțiile la bugetul asigurări sociale de stat. Nu este cazul. Timp de 5 ani, de asemenea, prin angajamentul luat prin PNRR, nu putem să umblăm la lege, iar orice Guvern ar veni, eu zic că trebuie să fie responsabil și de fiecare dată să evalueze exact dacă este cazul sau nu să umble la parametri”.

Cum se vor recalcula pensiile până în septembrie 2024

„Pensionarii care au ieșit la pensie pe legi diferite ale pensiilor au diferențe de cuantum al pensiei semnificative. Datorită noii legi, cel care primește mai puțin o să primească mai mult. Vreau să vă spun că datorită noii legi, doi pensionari care au ieșit pe legi diferite la pensie, dar au muncit la fel, vor avea același cuantum al pensiei. De asemenea, un bărbat și o femeie care au ieșit pe aceeași lege la pensie, dar din cauza stagiilor de cotizare diferite, au un cuantum al pensiei diferit, vor avea în urma recalculării același cuantum”.
Cum va crește vârsta de pensionare? „Până în 2030 avem o creștere treptată a vârstei de pensionare până la 63 de ani, iar în baza noii legi vom avea o creștere a vârstei de pensionare pentru femei până la 65 de ani. Acesta a fost un angajament pe care România l-a luat în 2021, în momentul în care a semnat PNRR-ul. (…) Concediul de creștere copil este considerat în noua lege ca perioadă contributivă la sistemul public de pensii. Pe de altă parte, am venit cu o reducere a vârstei de pensionare pentru femei cu 6 luni pentru fiecare copil crescut până la vârsta de 16 ani sau adoptat până și crescut până la vârsta de 14 ani, în cazul copiilor adoptați.

Întrebată dacă garanteazăî că recalcularea va avea loc, ministrul a declarat: „Trebuie. Aici nu există cale de mijloc. Angajamentul este al Guvernului Marcel Ciolacu, este un angajament comun. Este un angajament în folosul românilor. Este un angajament pe care suntem cumva în situația, noi – Ministerul Muncii, doar de a-l face posibil. Dar angajamentul este luat, nu există cale de întors. Este foarte clar că în 2024 fiecare român va avea o pensie mai bună, că este sigur că în 2024 toate pensiile românilor vor crește și atunci este un angajament sigur pe care ni l-am luat”.
Cine va recalcula aceste pensii până la 1 septembrie? „După ce legea va fi în vigoare, va trebui să elaborăm normele de aplicare ale acesteia. Apoi va fi realizat softul de aplicare a legii, după care vor fi instruiți colegii noștri de la casele teritoriale de pensii, după care va începe efectiv recalcularea pensiilor. Avantajul nostru, un mare avantaj competitiv pe care îl avem, este faptul că, în acest moment, peste 90% dintre dosarele de pensie ale românilor sunt digitizate. Și atunci, având deja baza de date și nemaiavând informațiile doar în format letric, venim cu algoritmul, cu softul care ia în calcul parametrii din noua lege a pensiilor, recalcularea va fi mai facilă decât ar fi fost în alte condiții. Vom fi gata la timp, astfel încât în septembrie, atunci când vom avea prima lună când pensiile vor fi în plată, fiindcă pensiile se plătesc lună de lună, românii să-și primească noile taloane de pensie și să-și primească pensiile recalculate.

Pensii 2024. Cât o să fie pensia cea mai mică și cea mai mare din România

Știm sigur cât va fi cea mai mică pensie din România. Un român cu indemnizația minimă socială, cu o perioadă contributivă de 35 de ani pe salariu minim, care avea 1.125 lei, va avea o creștere de peste 80%, adică undeva peste 1.900 lei va fi noua pensie. În felul acesta, îndeplinim una dintre cerințele Comisiei Europene prin PNRR, aceea de ajustare a pensiilor mici.
Ce se va întâmpla cu pilonul 2 de pensie? La pilonul doi de pensii se mențin exact condițiile din acest moment. Anul viitor vom avea o creștere cu un procent a contribuției. Suntem la 3,75, va fi 4, 75 nu este nicio modificare. Este deja reforma asumată și închisă prin jalon PNRR de România.

Ce spun liderii Coaliţiei, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, despre banii pentru pensii

Premierul Marcel Ciolacu și președintele Senatului, Nicolae Ciucă, spun că banii pentru pensiile mărite vor veni din creșterea economică.

Marcel Ciolacu a declarat la Europa FM că majorarea de 13,8% din ianuarie 2024 reprezintă de fapt indexarea pensiilor cu rata inflației.

„După ce se aplică acest lucru venim cu noua lege a pensiilor generale unde se face recalculare. Impactul de 13,8% este de 16 miliarde de lei pe tot anul viitor. Vom vedea care va fi media inflației. Recalcularea mai necesită pe cele patru luni de zile încă 10 miliarde de lei”, a spus premierul Ciolacu.

„Creșterea PIB-ului în România este de aproape 300 de miliarde de lei în ultimii doi ani. Vom avea anul acesta o creștere a PIB-ului de 176 de miliarde de lei”, a mai spus Marcel Ciolacu.

Președintele Senatului Nicolae Ciucă a afirmat și el la Digi24 că, după recalculare, de la 1 septembrie până la finalul lui 2024, impactul bugetar va fi de 10 miliarde de lei, iar pentru tot anul 2024 va fi de 25 de miliarde de lei.

„Din ceea ce știu, veniturile din 2023 sunt în sumă de 491 de miliarde de lei. În 2024, valoarea este de 536 de miliarde de lei, deci rezultă un plus la veniturile totale de 45 de miliarde, deci cele 10 miliarde vor fi din această sumă. Problema apare în 2025, când discutăm de o valoare nominală pe tot anul de 33,1 miliarde de lei. Atunci estimăm că, pe datele INS și Eurostat, economia în 2024 va crește cu aproximativ 3%”, a spus Nicolae Ciucă.

„În 2025, va crește și este estimat un PIB de 1.773 de miliarde de lei, care este peste valoarea nominală a PIB-ului din 2024, estimată la 1.591 de miliarde, deci aproximativ 200 de miliarde în plus, ca atare există banii necesari”, a mai spus Ciucă la Digi24.

România, singura din UE supusă procedurii de deficit excesiv

Derapajele fiscale persistente ar reprezenta un risc pentru prognoza noastră de referință privind datoria publică generală/PIB pentru suveran, care este evaluat „BBB-”/Stable. În prezent, observăm că rata datoriei rămâne în general stabilă pe orizontul nostru de prognoză, la puțin sub 50%, ceea ce este cu aproximativ 5 pp sub mediana categoriei „BBB”. De asemenea, ar submina credibilitatea strategiei fiscale a României, în special angajamentul de a aduce deficitul bugetar sub 3% din PIB pentru a ieși din Procedura de deficit excesiv în curs, care este anterioară pandemiei.

România este singurul stat membru al UE supus în prezent Procedurii pentru deficit excesiv, iar angajamentul său de a ieși din proces a reprezentat o ancoră fiscală cheie, împreună cu condiționalitatea pentru plățirea granturilor din Facilitatea de recuperare și reziliență, care reprezintă o sursă importantă de -finanţarea prin datorii. Impactul fiscal al legii pensiilor va depinde, prin urmare, și de dacă autoritățile UE o consideră compatibilă cu îmbunătățirea sustenabilității atât a sistemului de pensii, cât și a finanțelor publice.

„Deficitele bugetare mari care duc la o traiectorie în creștere a datoriei publice/PIB pe termen mediu reprezintă o sensibilitate negativă la rating pentru România, așa cum am observat atunci când i-am afirmat ratingul în septembrie. În pofida recentei slăbiciuni fiscale, ratingul României este susținut de un nivel al datoriei mai mic decât comparații „BBB”. În plus, economia românească a fost mai rezistentă decât UE, cu o rată de creștere a PIB de 2,1% în trimestrul 3, comparativ cu nicio creștere în UE în ansamblu”, notează Fitch Rating.