Pensii 2026. Veste proastă anul are, Ilie Bolojan anunţă că va creşte vârsta de pensionare „peste tot”: „E singura formă pentru a avea sisteme de pensii stabile!”

Pensii 2026. Premierul Ilie Bolojan a spus recent că vârsta de pensionare trebuie ridicată peste tot. Prim-ministrul României a recunoscut că există locuri de muncă mai grele unde oamenii pot ieși mai devreme la pensie, dar în general nu mai este sustenabil să te pensionezi la 48-50 de ani. Ilie Bolojan a atras atenția că România nu mai poate susține din punct de vedere financiar pensionarea la o vârstă timpurie

Salariul minim, în funcţie de studii şi vechime. Proiectul care schimbă radical veniturile românilor. Care sunt cele 5 gradaţii

Politicianul a făcut diferența între cei care lucrează la birou, care pot rămâne până la vârsta de 65 de ani, și cei din zonele operative, cum ar fi Jandarmeria, care au activități mai solicitante fizic și psihic.

Premierul României a subliniat faptul că ridicarea vârstei de pensionare este necesară pentru un sistem de pensii stabil și pentru o economie sănătoasă, mai ales în contextul în care țara are un număr redus de persoane active comparativ cu restul Europei.

Alte articole

Schimbări la pensii din 2026. Iată noul mod de calcul al anilor de muncă

Fosta șefă a Casei de Pensii, apel la autorități. Când vor fi majorate iar pensiile românilor

 Mii de români riscă să piardă bani mulţi, ce perioadă NU se ia în calcul la vechime. Cât te costă să cumperi un an de vechime de la stat!

„Sunt poziţii diferite de care trebuie ţinut cont şi la fel cum există reglementări pentru pensionare mai rapide în cazuri unde sunt sectoare grele de muncă şi aici trebuie gândit asta, dar per ansamblu, trebuie ridicată vârsta de pensionare peste tot. Una este să lucrezi într-un birou şi poţi să stai liniştit până la 65 de ani şi alta este să fii în operativ, să fii, de exemplu, în stradă la Jandarmerie, să trebuiască să porţi sistemul de protecţie pe tine şi să te confrunţi cu manifestanţii, unii mai paşnici, alţii mai agresivi.

Ministrul Sănătății a explicat de ce gărzile făcute de medici nu pot fi considerate vechime suplimentară

Sunt abordări diferite, sunt pensii de serviciu, sunt pensii pentru diferite categorii, dar ce trebuie să le spunem corect oamenilor, nu mai putem să susţinem pensionari la 48, 50, 52 de ani. Nu mai este posibil, pentru că nu mai este suportabil pentru economia noastră şi pentru bugetele de pensii din anii următori, când generaţiile noastre de 450.000 de oameni vor ieşi la pensie. Că ne place, că nu ne place, trebuie să eliminăm şi să reducem posibilităţile de pensionare la vârste care se apropie de 50 de ani şi să creştem vârsta de pensionare cât mai aproape de 65 de ani. Acest lucru este valabil pentru toate zonele, inclusiv pentru zona care ţine de Ministerul de Interne sau de Ministerul Apărării, ţinând cont, într-adevăr, de specific.

Tu știi cât vei încasa la pensie? Fă-ți calculul după noua lege! Exemplu pentru 35 de ani vechime și 6.000 de lei salariu

E singura formă pentru a avea sisteme de pensii stabile şi pentru a avea o economie pusă pe baze sănătoase. Gândiţi-vă că suntem pe penultimul loc din Europa ca număr de populaţie activă implicaţi în economie. Şi nu putem încasa impozite din care să finanţăm ceva în sectorul public de la o şcoală mai bună, de la un spital care tratează mai bine, decât luând impozite de la oamenii care lucrează în România’, a explicat prim-ministrul țării la B1TV.

Decizia CCR pe reforma pensiilor magistraților, amânată
Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat o decizie pe sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) privind legea care taie pensiile magistraților și crește vârsta de pensionare. Noul termen de soluţionare fiind stabilit în data de 28 decembrie, care pică într-o zi de duminică.

Proiectul de lege, care a făcut parte şi din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie instanţa a stabilit că este neconstituţional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.

Pensii 2026. Se schimbă formula de calcul, cum se calculează vechimea de anul viitor şi cine este afectat

Pensii 2026. Începând cu anul viitor, vechimea pentru pensie în România va fi calculată după o nouă formulă, ea va transforma zilele lucrătoare în zile calendaristice și va introduce plafonarea perioadelor de activitate suprapuse, pentru a determina mai corect stagiul de cotizare. Modificările vor aduce claritate și diferențiere în funcție de condițiile de muncă și tipul de activități desfășurate.

Pensii 2025. Vechimea necesară pentru pensie va fi calculată diferit, noul ORDIN al CNPP

Potrivit ordinului nr. 342/2025 al Casei Naționale de Pensii Publice, zilele lucrătoare vor fi convertite în zile calendaristice printr-o formulă matematică simplă: se înmulțește numărul de zile lucrate cu numărul de zile  calendaristice din lună, apoi se împarte la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă.

De exemplu, pentru 20 de zile lucrate într-o lună cu 22 de zile lucrătoare și 30 de zile calendaristice, zilele calendaristice de stagiu vor fi 27,27, rotunjite la 27,27 zile. Această metodă asigură un calcul proporțional și corect al vechimii, inclusiv pentru cei care lucrează part-time sau în mai multe locuri simultan.

Carpatica Feroviar România, companie cu capital integral de stat, începe o campanie masivă de angajări. Câte posturi sunt disponibile și ce specializări se caută: ”Oferim cursuri de formare profesională”

Noutatea vine și cu plafonarea perioadelor de activitate care se suprapun. Dacă un angajat are mai mulți angajatori și orele se suprapun, se va stabili o ordine de prioritate pentru calculul zilelor de stagiu.

Vechimea va fi calculată fără a dubla perioadele de muncă și se evită acumularea artificială de zile. Sistemul va transforma fiecare zi lucrată în zile calendaristice proporțional, luând în considerarea condițiile de muncă, dar și tipul activității desfășurate.

Pensii 2026. Cum se adună lunile și anii de vechime

După conversia zilelor în zile calendaristice pentru fiecare lună. acestea se adună pentru fiecare an de muncă. Totalul zilelor se împarte la numărul mediu de zile dintr-o lună (aproximativ 30,42), rezultând numărul de luni și zile suplimentare.

Citește și: Patronatele cer Guvernului să înghețe salariul minim pe economie

Acest calcul se repetă pentru fiecare an, apoi se cumulează pentru a determina stagiul total de cotizare exprimat în ani, luni și zile. Dacă o persoană a lucrat cu normă întreagă într-un an complet, acesta va fi considerat un an întreg de vechime.

Procedura diferențiază și perioadele de muncă în condiții normale, speciale sau deosebite, precum minerit, armată sau poliție, dar include și concedii medicale, șomaj sau alte indemnizații.

Pensii 2026. La început de 2026, România o să intre într-o nouă etapă de dezechilibru social. În vreme ce salariul minim brut pe economie urmează a fi majorat, pensiile vor rămâne la același nivel, deși legea impune actualizarea lor. Guvernul invocă lipsa fondurilor și presiunea uriașă a deficitului bugetar, însă decizia de a aplica o lege și de a ignora o alta ridică semne serioase de întrebare în ce privește coerența politicilor economice.

Potrivit legislației adoptate în 2024, executivul are obligația de a actualiza annual salariul minim pe economie în funcție de inflație și de productivitate. Creșterea trebuie aplicată de la 1 ianuarie al fiecărui an. În schimb, pentru pensionari, legea prevede o indexare automata, calculate după rata inflației și creșterea veniturilor medii. În mod normal însă, și pensiile ar fi trebuit să crească în ianuarie 2026 cu circa 7%, dar Guvernul a spus că nu sunt bani pentru această măsură.

Astfel, România se confruntă cu o dublă realitate: peste un milion de angajați vor primi salarii mai mari, în timp ce aproape cinci milioane de pensionari vor trebui să se descurce cu veniturile actuale, într-un context economic tot mai dificil.

Conform actualei formule de calcul, pensiile ar fi trebuit indexate la 1 ianuarie 2026 cu circa 7%, echivalentul inflației plus jumătate din creșterea salariului mediu brut. O astfel de creștere ar fi însemnat, în medie, aproximativ 180 de lei în plus pe lună pentru fiecare beneficiar. Pentru bugetul de pensii, impactul acestei majorări s-ar ridica la peste 1,7 miliarde de euro doar pentru anul 2026. Într-un context în care deficitul bugetar a ajuns la aproape 9% din PIB, guvernul susține că nu poate susține o asemenea cheltuială suplimentară. Astfel, 4,7 milioane de pensii vor rămâne neschimbate cel puțin un an, ceea ce înseamnă o scădere reală a puterii de cumpărare, în condițiile unei inflații care continuă să erodeze veniturile fixe.

Vârsta standard de pensionare în România este în proces de creștere graduală, vizând atingerea a 65 de ani (atât pentru bărbați, cât și pentru femei), deși în prezent femeile pot ieși mai devreme (în 2024, pe la 62 de ani și 2-3 luni), conform unor eșalonări, iar vârstele de 48-52 de ani sunt dezbătute ca fiind nesustenabile, premierul Ilie Bolojan și alte surse susținând o aliniere la 65 de ani, cu condiții specifice pentru diverse categorii de muncă.

Situația Actuală (2024-2025):

• • Bărbați: Vârsta standard este 65 de ani.
  • Femei: Vârsta standard crește progresiv, în 2024 era în jur de 62 de ani și 2-3 luni, ajungând treptat la 65 de ani, la fel ca bărbații, în funcție de data nașterii.
  • Stagiu complet de cotizare: Este de 35 de ani (prevăzut a fi atins treptat). 

Ce se întâmplă cu veniturile pensionarilor din România din 2026. Comparație cu alte țări europene

Pensii 2026: Pensiile românilor sunt înghețate anul acesta, după ce anterior indexarea de la 1 ianuarie 2025 nu s-a mai acordat. Premierul Ilie Bolojan a declarat că intenția Guvernului este ca pensiile să rămână neschimbate anul viitor și pregătește oficial o nouă ordonanță trenuleț în care va fi inclusă înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor pe 2026, notează Mediafax.

Comparativ, Bulgaria va crește pensiile cu 7,6% iar Ungaria pregătește a 14-a pensie. În Germania a fost adoptat pachetul controversat de pensii, iar Elveția introduce a 13-a pensie lunară, scrie Gândul.

„Conform legislației pe care am adoptat-o deja, nivelul de salarizare, deci pensiile și salariile nu vor scădea, dar nu se vor majora, așa este programarea în momentul de față și toate angajamentele noastre față de Comisia Europeană, față de creditorii noștri, toate calculele legate de reducerea deficitului se bazează și pe această măsură”, a declarat Ilie Bolojan.

Aproximativ 4.692.612 pensionari erau înregistrați în octombrie 2025 în România, iar pensia medie era de 2.818 lei. Din cauza faptului că pensiile românilor nu vor fi indexate la 1 ianuarie cu inflația, valoarea punctului de referință rămâne de 81 de lei, deși ar fi trebui să urce până la 88 de lei.

Cum punctul de pensie va fi înghețat, veniturile românilor nu vor crește în 2026. O posibilă majorare este așteptată abia din 2027, în funcție de evoluțiile bugetare și economice. Din cei peste 4 milioane de pensionari, doar 900.000 au un venit de aproximativ 3.600 de lei pe lună.

Pensionarii din România cu venit mediu nu-și pot asigura minimul de confort după retragerea din activitate, mai ales că valoarea coșului minim de consum a crescut cu 920 de lei în acest an și a ajuns la 4.322 de lei.

Desfășurat, din cei 4.322 de lei alocați coșului minim de consum, 1.500 se duc pentru chirie, 805 pentru alimente, 439 pentru cheltuielile cu locuința, iar pentru sănătate sunt alocați doar 76 de lei. Realistic, cheltuielile lunare medii cu sănătatea pentru un pensionar variază între 100 și 400 de lei, în funcție de afecțiuni, de necesitatea de a cumpăra medicamente necompensate integral, fără a mai lua în calcul vizitele la medici.

Practic, un pensionar din România ar avea nevoie de un venit de aproximativ 4.500 lei pe lună dacă locuiește în propria locuință și de 6.000–6.800 lei dacă plătește chirie, pentru a acoperi cheltuielile zilnice și pentru a avea o rezervă pentru medicamente și consultații.

Pensii 2025-2026: Situația în alte țări europene

Bulgaria
Bulgaria vine cu vești bune pentru cei 2 milioane de pensionari. Guvernul va crește pensiile cu 7,6% de la 1 iulie 2026 conform așa-numitei „reguli elvețiene”, iar pensia medie va crește de la 2.710 lei, cât este în prezent, la 2.753 de lei. Deși pensia este cu aproximativ 100 de lei mai mică decât în România, creșterea este mai mult decât dublă față de valoarea prognozată a inflației medii anuale pentru 2026 de 3,5%.

Pentru o persoană singură care locuiește în Sofia, valoarea coșului minim de consum este de aproximativ 3.338 de lei, cu aproape 1.000 de lei mai puțin decât în România. 1.500 de lei îi desparte pe pensionarii din România pentru a avea un trai decent, în timp ce pentru vârstnicii bulgari diferența este de doar 585 de lei.

Ungaria
Ungaria a crescut pensiile cu 3,2% până la 2.915 lei și le-a achitat pensionarilor și în acest an cea de-a 13-a pensie pe care guvernul Fidesz a restabilit-o. De asemenea, vecini noștri „lucrează la turație maximă” la un plan de introducere a celei de-a 14-a pensii lunare, conform lui Viktor Orban. Conform proiectului, începând cu noul an, cei 2,5 milioane de pensionari vor primi o a 14-a pensie lunară, pe lângă cea de a 13-a în fiecare an.

Costurile medii pentru o singură persoană se situează între 3.130 și 4388 de lei pe lună. Deși coșul minim de consum este peste venitul mediu al unui pensionar maghiar, diferența poate fi mai ușor atenuată decât în cazul pensionarilor români.

Germania
În Germania, Bundestagul (Parlamentul Federal Unicameral al Germaniei) a adoptat, în sfârșit, pachetul controversat de pensii. Astfel, de la 1 ianuarie 2026, pensia va reprezenta 48% din salariul mediu, deși va costa statul miliarde de euro în plus. Ministerul Afacerilor Sociale estimează că o pensie de 1.500 de euro ar urma să crească cu 350 de euro pe an, adică un plus de 28 de euro pe lună. În România, situația este fix pe dos.

Premierul „austerității” a anunțat că în 2026 pensiile nu vor crește nici măcar cu rata inflației. Când vine vorba de cheltuieli, pentru o singură persoană, costurile în Germania sunt estimate la 980 – 1.150 de euro pe lună, fără chirie. Totuși, pensia medie în Germania a fost în acest an de 2.100 de euro, deci pensionarii pot să acopere cheltuielile lunare pentru un trai decent.

Elveția
Elveția este cunoscută, nu doar pentru peisajele de vis și calitatea vieții, ci și pentru unul dintre cele mai stabile și bine structurate sisteme de pensii din Europa. Conform celor mai recente date publicate, Elveția avea peste 1,7 milioane de pensionari.

Aici, seniorii se bucură de venituri substanțiale, care pot varia între 3.500 și 5.000 de franci elvețieni pe lună (3.750 – 5.350 de euro), în funcție de cât au contribuit la sistemul public și profesional. Sistemul de pensii elvețian se bazează pe principiul celor 3 piloni, un model menit să ofere securitate financiară care să nu suprasolicite generațiile active.

Deși costul vieții este ridicat, pensia medie de aproximativ 1.853 de franci elvețieni pe lună (1.980 de euro) poate acoperi necesarul lunar. Pentru o persoană singură, cheltuielie lunare ajung la 1.542 de franci elvețieni (1.652 de euro), dar pensionarii elvețieni se vor bucura din decembrie anul viitor de a 13-a pensie.