Pensii 2026. Începând cu anul viitor, vechimea pentru pensie în România va fi calculată după o nouă formulă, ea va transforma zilele lucrătoare în zile calendaristice și va introduce plafonarea perioadelor de activitate suprapuse, pentru a determina mai corect stagiul de cotizare. Modificările vor aduce claritate și diferențiere în funcție de condițiile de muncă și tipul de activități desfășurate.
Pensii 2025. Vechimea necesară pentru pensie va fi calculată diferit, noul ORDIN al CNPP
Potrivit ordinului nr. 342/2025 al Casei Naționale de Pensii Publice, zilele lucrătoare vor fi convertite în zile calendaristice printr-o formulă matematică simplă: se înmulțește numărul de zile lucrate cu numărul de zile calendaristice din lună, apoi se împarte la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă.
De exemplu, pentru 20 de zile lucrate într-o lună cu 22 de zile lucrătoare și 30 de zile calendaristice, zilele calendaristice de stagiu vor fi 27,27, rotunjite la 27,27 zile. Această metodă asigură un calcul proporțional și corect al vechimii, inclusiv pentru cei care lucrează part-time sau în mai multe locuri simultan.
Noutatea vine și cu plafonarea perioadelor de activitate care se suprapun. Dacă un angajat are mai mulți angajatori și orele se suprapun, se va stabili o ordine de prioritate pentru calculul zilelor de stagiu.
Vechimea va fi calculată fără a dubla perioadele de muncă și se evită acumularea artificială de zile. Sistemul va transforma fiecare zi lucrată în zile calendaristice proporțional, luând în considerarea condițiile de muncă, dar și tipul activității desfășurate.
După conversia zilelor în zile calendaristice pentru fiecare lună. acestea se adună pentru fiecare an de muncă. Totalul zilelor se împarte la numărul mediu de zile dintr-o lună (aproximativ 30,42), rezultând numărul de luni și zile suplimentare.
Citește și: Patronatele cer Guvernului să înghețe salariul minim pe economie
Acest calcul se repetă pentru fiecare an, apoi se cumulează pentru a determina stagiul total de cotizare exprimat în ani, luni și zile. Dacă o persoană a lucrat cu normă întreagă într-un an complet, acesta va fi considerat un an întreg de vechime.
Procedura diferențiază și perioadele de muncă în condiții normale, speciale sau deosebite, precum minerit, armată sau poliție, dar include și concedii medicale, șomaj sau alte indemnizații.
Pensii 2026. La început de 2026, România o să intre într-o nouă etapă de dezechilibru social. În vreme ce salariul minim brut pe economie urmează a fi majorat, pensiile vor rămâne la același nivel, deși legea impune actualizarea lor. Guvernul invocă lipsa fondurilor și presiunea uriașă a deficitului bugetar, însă decizia de a aplica o lege și de a ignora o alta ridică semne serioase de întrebare în ce privește coerența politicilor economice.
Potrivit legislației adoptate în 2024, executivul are obligația de a actualiza annual salariul minim pe economie în funcție de inflație și de productivitate. Creșterea trebuie aplicată de la 1 ianuarie al fiecărui an. În schimb, pentru pensionari, legea prevede o indexare automata, calculate după rata inflației și creșterea veniturilor medii. În mod normal însă, și pensiile ar fi trebuit să crească în ianuarie 2026 cu circa 7%, dar Guvernul a spus că nu sunt bani pentru această măsură.
Astfel, România se confruntă cu o dublă realitate: peste un milion de angajați vor primi salarii mai mari, în timp ce aproape cinci milioane de pensionari vor trebui să se descurce cu veniturile actuale, într-un context economic tot mai dificil.
Conform actualei formule de calcul, pensiile ar fi trebuit indexate la 1 ianuarie 2026 cu circa 7%, echivalentul inflației plus jumătate din creșterea salariului mediu brut. O astfel de creștere ar fi însemnat, în medie, aproximativ 180 de lei în plus pe lună pentru fiecare beneficiar. Pentru bugetul de pensii, impactul acestei majorări s-ar ridica la peste 1,7 miliarde de euro doar pentru anul 2026. Într-un context în care deficitul bugetar a ajuns la aproape 9% din PIB, guvernul susține că nu poate susține o asemenea cheltuială suplimentară. Astfel, 4,7 milioane de pensii vor rămâne neschimbate cel puțin un an, ceea ce înseamnă o scădere reală a puterii de cumpărare, în condițiile unei inflații care continuă să erodeze veniturile fixe.