Pensiile nu vor fi majorate cu 40%. Cîţu: România nu și-a permis anul trecut, nu-și permite nici în 2021

Pensiile vor fi majorate, dar nu cu 40% pentru că nu sunt bani, a explicat premierul Florin Cîţu într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria. Premierul a dat asigurări că Guvernul va creşte pensiile în baza calendarului pe care şi l-a asumat.

„România nu și-a permis anul trecut, nu-și permite nici în 2021. În acest moment, legea merge la promulgare pentru domnul președinte care are două variante, reexaminarea sau promulgarea. Vom vedea care va fi varianta”, a declarat premierul Florin Cîţu după decizia CCR.

Premierul a dat asigurări că pensiile vor fi majorate, dar nu cu 40%.

„Eu vă spun că noi avem deja – acest Guvern – un precedent şi coaliţia şi-a asumat un calendar de creştere a pensiilor. Vom creşte pensiile, dar pe calendarul pe care noi ni l-am asumat. Aceasta este varianta pe care mergem noi“, a punctat Florin Cîțu.

Alte articole

Nicuşor Dan, ţinut în stand by de CCR. Trei obiecţii ale preşedintelui, amânate de la judecată până la final de aprilie

CCR dă undă verde bugetului pe 2026. Curtea a respins toate sesizările primite şi a publicat motivarea

Citeşte şi: Gabriela Firea: Guvernul Cîţu trebuie să aplice legea şi să mărească pensiile, nu să se plângă că nu are bani, în timp ce se împrumută

Curtea Constituțională a decis că majorarea pensiilor cu 40 de procente este constituțională. Magistrații au respins astfel sesizarea Guvernului, ceea ce înseamnă că Executivul este obligat acum să găsească sursa de finanțare pentru majorare.

Judecătorii CCR au stabilit astăzi că modificarea făcută de vechiul Parlament este una care respectă standardele Constituției.

Guvernul a sesizat CCR pentru legea privind majorarea pensiilor cu 40%

La mijlocul lunii octombrie a anului trecut, Executivul a sesizat Curtea Constituţională în vederea exercitării controlului prealabil de constituţionalitate privind Legea pentru aprobarea OUG 135/2020 – rectificarea bugetului de stat pe anul 2020.

În esenţă, Guvernul reitera în sesizarea adresată CCR argumentele potrivit cărora Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice.

„În plus, abrogarea unor articole din ordonanţa de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie nu duce automat la aplicarea legii iniţiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziţii tranzitorii”, preciza Executivul.

Potrivit sesizării, parlamentarii „nu au identificat sursele clare de finanţare” pentru majorările propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite şi care să reflecte principiul echilibrului bugetar, conform dispoziţiilor constituţionale.

„Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie, respectiv de 1.442 de lei, s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei, aşa cum a modificat legiuitorul, şi majorarea salariilor profesorilor ar presupune ‘un necesar de finanţare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB şi 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05% din PIB)’. Or, execuţia bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condiţiile actualei crize sanitare extrem de grave, în care presiunea asupra bugetului de stat este uriaşă din cauza creşterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaş în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecţia deficitului bugetar. În schimb, Legislativul a ales să acţioneze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligaţia a le îndeplini”, explica Guvernul.

Executivul susţinea că rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 a fost construită pe baza „analizelor şi studiilor de impact”, reprezentând un echilibru între toate domeniile care au necesitat finanţare astfel încât impactul economic al crizei sanitare să fie redus la „cel mai mic nivel posibil”.

„Distorsionarea construcţiei bugetare, prin introducerea de cheltuieli fără bază reală în nivelul veniturilor, are ca finalitate degradarea economică, cu impact negativ în nivelul de trai al tuturor cetăţenilor, inclusiv al prezumtivilor beneficiari ai acestor cheltuieli. Totodată, gestionarea contextului economic actual necesită o raportare realistă la situaţia economică internaţională provocată de pandemie şi maximă precauţie în menţinerea echilibrelor bugetare în beneficiul tuturor cetăţenilor”, arăta Guvernul.